Fotografa Ioana Cîrlig a stat de vorbă cu doi artiști din colectivul Temps Zero, cunoscut pentru felul în care folosesc imaginea și sunetul să privească mai adânc în intimitatea existenței. Înainte să-i vedeți pe artiști la București, vă propunem o vizită pe repede înainte prin viețile și lucrările artiștilor invitați.
TEMPS ZERO este un proiect colectiv de artiști care combină imaginile cu sunetul și creează o relație între diferite medii: fotografie, film, muzică și înregistrări audio din teren. Puteți să vă afundați în experiența Temps Zero chiar astă-seară, în București, într-un performance la Switch Lab, de la ora 20, și, începând de mâine, printr-o expoziție care se deschide la MNAC, unde vor fi prezenți și artiștii. Expoziția va putea fi vizitată până pe 29 septembrie. Apoi, pe 20 și 21 noiembrie, Michael Ackerman, Stéphane Charpentier și Patricia Morosan se întorc în București să țină un workshop pentru tineri fotografi la Universitatea de Arte.
Am stat de vorbă cu Patricia Moroșan, fotografă născută în România, care trăiește și lucrează în Berlin și Atena, și Stéphane Charpentier, fotograf și videograf, ambii curatori ai expoziției, despre colectivul lor, despre ce îi leagă și despre dialogul pe care îl construiesc între muzică, înregistrări de sunet pe teren, fotografie și film.
„Temps Zero e despre o viziune intimă a existenței” , îmi explică Stéphane, în timp ce îmi arată pe laptop lucrările din expoziție și îmi spune câteva cuvinte despre artiști. Pe majoritatea fotografilor îi știu, Michael Ackerman și Alisa Resnik sunt printre artiștii care mi-au arătat că da, ia uite, poți faci fotografie și așa. Poți face fotografie cum vrei tu. În colectivul Temps Zero sunt și nume consacrate și artiști mai la început de drum. Niciun eveniment nu seamănă cu celălalt, fiecare performance e unic, gândit în funcție de locul unde se întâmplă.
Suntem în cafeneaua MNAC, într-o luni. E prima zi în care își instalează expoziția și sunt foarte entuziasmată că oameni ale căror lucrări le-am văzut în galerii prin Europa sunt aici, în orașul meu în care sunt cam rare evenimentele care au fotografia serioasă în prim plan, în care nu există un muzeu al fotografiei, în care se întâmplă lucruri mișto prin eforturile unui grup de oameni răsfirați prin câteva orașe. Din grupul ăsta fac parte și Dani Gherca și Nicu Ilfoveanu, artiștii care au inițiat proiectul Switch Lab și care au răspuns invitației Patriciei Moroșan, care și-a dorit să aducă Temps Zero la București. Printr-o finanțare AFCN au reușit să organizeze cele două evenimente și să îi aducă în București pe toți artiștii.
Ce i-a adus împreună
Conceptul Temps Zero a apărut în Berlin în 2012, printr-un eveniment unde au colaborat fotografi și artiști care lucrează cu sunet. Așa a început dorința lor de a aduce împreună și de a promova artiștii care împărtășesc feluri de-a vedea arta și locul lor în societate - o rezistență poetică în fața lumii. Artiștii Temps Zero nu merg pe drumul deja trasat, și-l croiesc singuri.
Evenimentele lor sunt colecții de perspective pline de sensibilitate, de semne și ecouri ale prezentului. Au făcut multe expoziții, performance-uri, au ținut workshopuri și au publicat cărți. Temele lor sunt diverse, dar au în comun abordarea personală, concentrată mai puțin pe context și mai mult pe sentimentul din miezul lucrurilor pe care le documentează.
„Pentru noi, Temps Zero permite crearea unei lumi poetice, structurată din fragmente: lucrările artiștilor care participă la proiect. Stilul e plin de intimitate, de o cunoaștere senzorială.”
Analog
„Majoritatea artiștilor (din colectiv, n.r.) lucrează analog, dar nu toți. E vorba mai mult de un anumit limbaj și de proces - un jurnal pe care durează mult să-l construiești. Texturile cu care mulți din fotografii Temps Zero lucrează sunt ca un organism viu, ceva ce respiră și în felul ăsta e în relație cu viața“, spune Patricia.
Sunet și imagine
„Sunetul e mereu în dialog cu fotografiile și cu filmele experimentale prezentate. Se creează o sinergie specială între formele astea de expresie. Fiecare muzician vine cu propriul stil, cu propria interpretare a conceptului, și încercăm să avem colaborări pe termen lung din care să generăm emoții puternice și idei noi“, spune Stéphane.
Workshop
Pe 20 și 21 noiembrie, Michael Ackerman, Stephane Charpentier and Patricia Morosan vor ține un workshop pentru fotografi români. „Vrem să creăm un spațiu în care să împărtășim lucrări și idei, să încurajăm tinerii fotografi români să își dezvolte lucrările. Ne vom concentra pe analiză și sfaturi legate de concept, de partea creativă, nu pe discuții legate de tehnică. Workshopul va avea o prezentare colectivă și întâlniri și discuții individuale cu participanții. Ne dorim să cunoaștem tineri artiști care sunt sensibili la stilul Temps Zero. În curând vom avea un open call unde fotografii vor putea aplica,“ spune Patricia.
Expoziția de la MNAC din București reunește 21 artiști din Europa și Canada. Fotografii și filme de: Michael Ackerman, Gaël Bonnefon, Martin Bogren, Lorenzo Castore, Stéphane Charpentier, Clara Chichin, Adam Grossman Cohen, Damien Daufresne, Gabrielle Duplantier, Theo Elias, Marco Marzocchi, Lorena Morin, Patricia Morosan, Alisa Resnik, Gilles Roudière, Uli M Schueppel, Marie Sordat; Sunete ṣi muzică de: Alyssa Moxley, cu David Bryant și Vlad Feneșan. Curatorii sunt: Stéphane Charpentier, Patricia Moroṣan, Alyssa Moxley. Artiștii români invitați sunt: Nicu Ilfoveanu, Vlad Feneșan. Curatoarea invitată e: Sandra Demetrescu.
Artiștii
