An de an, în a doua săptămână din octombrie, în localitatea Negreni din județul Cluj are loc un târg la care se adună mii de oameni. Târgul de toamnă de la Negreni se ține încă din Evul Mediu și a fost aprobat oficial în 1815. Se întinde pe mai bine de 1 km, pe ambele maluri ale Crișului Repede. E cel mai vechi târg anual din România, cel mai mare din Estul Europei.
Deși m-am născut peste deal, în Bihor, la mai puțin de 50 de km, nu am fost niciodată la Fechetău, cum i se mai zice târgului. Abia anul ăsta am reușit să merg și am fost surprins, aproape năucit de mulțimea de oameni și obiecte. Găsești orice. Cel mai mare spațiu îl ocupau hainele și încălțămintea second hand, apoi imbrăcăminte nouă, perdele, artizanat, antichități - statui, tablouri, ceasuri, mobilier, aparatură electronică, bijuterii, figurine și vase din porțelan sau din metal, artă populară, instrumente muzicale, viniluri, murături, echipament pentru sport - biciclete, schiuri, sănii, clăpari, piese de schimb pentru biciclete. Mi-am revenit după o plimbare și când am înțeles ce vreau să fac: să vorbesc cu oamenii care vând sau lucrează acolo. Și să-i fotografiez. Mi-au vorbit despre bucurii și necazuri, despre cum și din ce trăiesc, despre tradiții care se pierd și copii plecați în străinătate.
Kinga și Arpad Gyorfi trăiesc din vânzarea ceramicii pe care o produc împreună în atelierul lor din Corund. Merg la târguri de meșteri populari în toată țara. La Negreni, e a doua oară când vin.
Elisabeta și Petru vin dintr-un sat din județul Bistrița-Năsăud. Trăiesc din ceea ce produc în gospodărie și din vânzarea de harnașamente pe care le fac singuri. Cel mai scump produs pe care-l aveau e un ham la 600 de lei, la care au lucrat trei zile. De anul trecut, când s-au închis târgurile de animale, le e tot mai greu să-și vândă produsele.
Maria Onița vine din Bistrița-Năsăud și aduce haine și țesături vechi din pânză țesută la război. E o obișnuită a târgurilor de meșteri populari - primește invitații din toată țara. Zice că e bucuroasă să participe și pentru că mai uită de moartea unei dintre cele șase fiice ale ei și de dorul celor trei care sunt plecate în Spania. Vine de 10 ani la Negreni, pe cheltuiala ei, spre deosebire de târgurile la care e invitată și unde i se asigură cazare și mâncare.
Mihaela Bâtea vine de șase ani la Negreni. Vinde legume pe care le produce împreună cu familia în Scărișoara Nouă din județul Satu Mare. Ea și soțul ei (nu a vrut să fie fotografiat pentru că „doamna e mai frumoasă”) lucrează în agricultură de când erau copii. Trăiesc din legumicultură și își vând produsele la târguri și în piața din Baia Mare, unde au un loc închiriat.
Emil Toader face linguri de când era copil. A venit la Negreni împreună cu Elisabeta, soția lui. Sunt pensionari și își rotunjesc veniturile vânzând obiecte din lemn pe care domnul Toader, ajutat de unul dintre băieți, le fac în atelierul de acasă, în Poiana Vadului din județul Alba. Cei doi sunt foarte mândri de nepoții lor, care studiază informatica la Universitatea din Cluj.
Zsuzsi Filep e pensionară și e pentru a doua oară la Negreni. A venit cu un grup din localitatea Sic din județul Cluj și, la fel ca ceilalți consăteni ai săi, vinde țesături și costume populare lucrate manual. Pe cele mai multe le are de la socrii săi. Peretarele au mesaje pozitive pentru casă:
Binecuvântarea casei,
Unde-i credință acolo-i iubire
Unde-i iubire acolo-i pace
Unde-i pace acolo-i binecuvântare,
Unde-i binecuvântare acolo-i Dumnezeu,
Unde-i Dumnezeu,
Acolo lipsă nu e!!!
Doamna Filep poartă un costum tradițional, vestimentația de zi cu zi a femeilor mai în vârstă din Sic. Spune că tinerii se îmbracă în costume populare doar când merg la biserică, duminica și la sărbători.
Victor Ciceu, zis Ponta pentru că „are multă vrăjeală”, e din Baia Mare și lucrează de doi ani la o firmă de catering care vinde mâncare la târguri în țară. Cu o săptămână în urmă fusese la Festivalul Castanelor, unde a dat un interviu unui post de televiziune local. Practic merge din târg în târg tot anul, mai puțin în ianuarie și februarie când e liber.
Ilonka și Ferenc Salamon sunt din Oradea și au un magazin de haine pentru copii. Vin de zece ani la Negreni, unde stau doar în weekend. Își vând hainele în piețe: marți în Huedin, iar joi și sâmbătă în Valea lui Mihai.
Corina Stan e dintr-un sat de lângă Baia Mare și vinde castane, porumb și dulciuri la târguri, zile ale orașelor, serbări. La Negreni a venit împreună cu soțul ei, ginerele (în fotografie) și una dintre cele patru fete.
Corina Crețu vine de opt ani la Negreni și vinde îmbrăcăminte second-hand împreună cu șoțul ei la târguri și în piața din orașul natal, Beiuș. Are doi copii pe care nu-i lasă s-o ajute pentru că e mai important „să-și vadă de școală și de serviciu”.
