Am fost luni seară la lansarea cărții „Fenomenul Trump și America profundă” a lui Mihail Neamțu. Erau acolo bărbați celebri care-și făceau curaj să vorbească despre corectitutine politică și alte nenorociri.
N-am nevoie să traversez vreo baltă ca să-mi umplu tenișii de apă până la Hilton. Îmi aduc însă aminte că până și pe Donald Trump l-a plouat la discursul de inaugurare, iar proaspătul președinte a negat ulterior că s-a întâmplat ceea ce văzuseră zeci de milioane de oameni și totul a fost OK. Decretez pe loc că în seara asta nu plouă în București, tenișii mei sunt perfect uscați, așa că intru încrezător pe ușile batante.
Dintr-o sală aurită de la parter se aude Living in America a lui James Brown, indicii suficiente pentru a semnala că aici e lansarea cărții „Fenomenul Trump și America profundă” a lui Mihail Neamțu, fost și viitor politician de dreapta și, după cum se declară, „intelectual est-european” și „om al cetății”. Volumele așteaptă pe o masă, așezate peste un steag american. Se vinde cu această ocazie și „Vârstele iubirii. Cum transformăm întâmplarea în destin”, o carte mult mai subțire, cu o inimă pe copertă, de același autor.
Neamțu împarte autografe publicului încolonat în spatele sălii, dar deodată închide cartea pentru a da niște indicații fotografului evenimentului: „Dacă faci poze, să faci cât mai multe cu Trump în spatele meu. Mută-mă, dacă e cazul”. Se referă la un panou alăturat, cu un profil al președintelui american peste culorile Americii. Cineva încearcă mai întâi să-l mute pe Trump. Umerașele din spate compromit cadrul, așa că, în cele din urmă, panoul e cărat într-un alt colț, iar Neamțu se ia după Trump.
Autorul poartă o cravată cu dungi alb-roșii și cizme de cowboy, aceeași marcă purtată vreme de 50 de ani de actorul John Wayne, semnează întruna și zâmbește. Înspre el vin bărbați tineri necunoscuți, cu posibile cariere politice, scoși parcă din cutii dosite prin Hilton. „Produsele de lux vestimentar ajustează sau completează carisma naturală a omului înzestrat”, scrie Neamțu despre Trump, iar asta nu-l îndepărtează automat de oamenii simpli, cei fără de draperii aurii și ceasuri scumpe care să le sugrume încheietura. Îi subliniază doar ambiția de a înfrunta mediocritatea.
Autorul e un înfocat susținător al președintelui SUA, iar în dimineața de după alegerile din noiembrie l-am văzut într-un clip pe Facebook cum fremăta de bucurie că el, spre deosebire de alții, a prevăzut rezultatul. De atunci, îl tot desenează pe Trump în culori pastelate și-i înmoaie contururile. Într-un personaj egocentric care decupează adesea, cu un vocabular sărac, afirmații sexiste sau denigratoare la adresa altor rase, naționalități și religii, Neamțu vede un geniu al comunicării, un businessman harnic, etic și inteligent, purtător de steag al unei Americi uitate. „Cartea lui Mihail Neamțu apără dreptul la adevăr critic și va supraviețui unei epoci rușinoase”, prezice Traian Ungureanu, într-un citat așezat sub profilul lui Trump, pe panoul care trebuie neapărat să apară în fotografii.
Atmosfera e tot mai animată, în parte datorită piesei We No Speak Americano, dar și pentru că în sală încep să-și facă apariția personalități precum Oreste Teodorescu, Radu Moraru, foști miniștri de externe, un lider al opoziției parlamentare, primari și consilieri prezidențiali. Fac fotografii împreună, se felicită reciproc. După mine la autografe e primarul arădean Gheorghe Falcă și mai apoi Ludovic Orban. „Sunteți ultimul”, îi spune Mihail Neamțu noului președinte liberal, iar jurnalistul Sabin Orcan comentează scena de la fața locului: „Deci e clar că PNL și-l asumă pe Donald Trump”.
La masa lungă din față iau loc 11 bărbați care vor discuta despre însemnătatea lui Trump pentru America și pentru omenire. „Încearcă să ajungă” și al 12-lea, care-i Rareș Bogdan. Și în sală sunt oameni de seamă, constată moderatorul: „Așa cum spunea Mihail, [aici] este o mică Românie, dar cu o mare densitate de IQ pe metru pătrat”. Neamțu se ridică în picioare, pentru că e mereu gata de luptă. Vorbește ca un pastor, ritmat și pe alocuri înflăcărat. Ține palmele întinse în față, dar o ridică uneori pe cea dreaptă când are ceva de punctat, după care o așază la loc, lângă cealaltă. O să ne vorbească despre libertate.
A fost nevoie de doar cinci bărbați „cu o creștere și-o educație excepționale” pentru momentul istoric pe care-l sărbătorim pe 4 iulie, remarcă Neamțu în prima sa intervenție. Documentul pe care ei l-au creat zice că toți oamenii sunt unici, egali în fața legii și a Creatorului lor și că pot să-și caute fericirea, iar asta-l face revoluționar, explică autorul. „Această unicitate e însă atacată de ideologii egalitariste, care vor să reducă individul la o entitate interșanjabilă, la o parte a unei colectivități, care merge într-un marș implacabil al istoriei, [după cum] își imaginează unii determiniști marxiști, către o direcție pe care doar o elită gnostică o cunoaște”. Evocă apoi o fată de 18 ani, care pleca în 1930 din Glasgow spre Long Island pe un vas botezat Transylvania. Pe fată o chema Mary Anne și avea să devină bunica lui Donald Trump. „Fără vasul Transylvania, fără Statuia Libertății și mai ales fără visul american, noi nu am fi avut astăzi de discutat despre o carte”, rezumă el. Ne propune să ne îmbarcăm pe un vas imaginar pentru a ajunge în tărâmul libertății.
Sala asta ar putea fi una de pe Titanic, dar la fel de bine s-ar potrivi în vreun Trump Tower. Luminile candelabrelor se reflectă în ușile cu oglinzi, acoperite parțial cu draperii aurii, între false coloane cu ornamente la fel de aurii. Omul de televiziune Oreste Teodorescu va atrage atenția că hotelul Hilton a fost „unitate SIE-DIE” în timpul comunismului și că speră să fi rămas ceva microfoane prin pereți, iar la celălalt capăt să-i audă cineva la Moscova. Face remarca în spirit de glumă, desigur, dar se simte în glasul său și al altor vorbitori o eliberare de constrângeri, o încredere crescută că acum - când cea mai importantă națiune a lumii e condusă de un om slobod la gură - își pot exprima liberi gândurile, la rândul lor.
Lansarea și dezbaterea vin la câteva zile după ce Roger Stone, fost consilier de campanie al lui Trump, a vizitat România.
În locul acceptării senine a morții, antreprenorul luptă până la ultima suflare. - Mihail Neamțu, „Fenomenul Trump și America profundă”
Ia cuvântul Radu Moraru, îmbrăcat într-un tricou marinăresc sub un sacou azuriu. A dus Nașul TV în Statele Unite și de-acolo i-a îndemnat pe românii din diaspora să voteze cu Trump. Consideră că are mână bună la președinți, „e adevărat că ce fac ei după aceea nu mai e treaba mea”. Într-o emisiune de acum 10-15 ani i-a zis cică lui Klaus Iohannis că are față de președinte, iar acum se uită la Mihail Neamțu și-i zice „Ce față de Trump ai!”, iar asta e de bine. E fan Trump de vreo două decenii, de când se uita la show-ul The Apprentice și vedea acolo nu un papagal, ci un om care vorbește din el. Îi promite autorului că îi va înmâna cartea lui Trump imediat ce va fi tradusă și că a început demersurile. Important e ca cel dintâi exemplar în engleză să ajungă la el.
Nu-i, însă, o carte despre Trump, va observa fostul ministru de externe Teodor Baconski, ci un manifest pentru o „revoluție conservatoare”. Un alt fost șef al diplomației, Cristian Diaconescu, remarcă patosul din pagini și-l întreabă pe Neamțu dacă a scris-o noaptea. El dă din cap că da.
O deschid la rându-mi și trec printre capitole. În cele 336 de pagini ale ediției în română - singura disponibilă până acum, apărută la editura Open Education - „Fenomenul Trump” trece de la originile lui Trump la principiile lui de business, de la „Eurabia însângerată” și „Cristofobia stângii”, la „exportul de delincvenți al Mexicului” și „ipocrizia” cu care o parte a opiniei publice tratează scandalurile sexuale în care a fost implicat Trump, spre deosebire de aventurile fostului președinte Bill Clinton. Cartea conține chiar și o analiză succintă a baladei Miorița, căreia autorul îi opune ambiția lui Trump. „În locul acceptării senine a morții, antreprenorul luptă până la ultima suflare”.
Ca alpha male, Donald Trump n-a ascuns niciodată faptul că, de-a lungul unei vieți tumultoase, a iubit mai multe femei. Tinerețea magnatului a fost marcată de revoluția Playboy. Standardele conversației publice au scăzut dramatic. (...) O lume întreagă a descoperit banalitatea corpului nud în căutarea orgasmului rapid. - Mihail Neamțu, „Fenomenul Trump și America profundă”
Ascensiunea lui e însă sabotată permanent de un „fenomen anti-Trump”, după cum remarcă sociologul și analistul Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, atunci când îi vine rândul. Această tabără ar născoci întruna teorii, între care și cea cum că rușii l-a făcut președinte pe Trump, care îi convine însă de minune lui Putin.
„Cel mai important câștig este cel împotriva political correctness”, a neo-marxismului care ar fi împânzit toată sfera vestică, și care face ca orice politician, indiferent de unde, să aibă același limbaj, spune Ben Oni Ardelean, deputat PNL de Timiș: „Lucrul acesta s-a întâmplat progresiv, dar cu așa o putere, încât la un moment dat ți-era frică să spui ce crezi, cine ești, de unde vii și care este identitatea ta”. Îl laudă pe Trump fiindcă a ieșit din „strânsoare” și a spus lucrurilor pe nume. „Lucrul acesta trebuie să ne dea curaj”, spune Ardelean, iar în sală stau să erupă aplauze.
Primul gest politic al lui Trump, „total incorect politic”, a fost retragerea paginii dedicate drepturilor LGBT, după ce precedenta administrație legalizase căsătoriile între persoane de același sex, iar asta a dus la consecințe în rândul societății, amintește fostul ministru de externe Titus Corlățean. Trage apoi de acest fir înspre dezbaterea pe tema modificării Constituției, ce va avea loc în toamnă în Parlamentul României. „Eu voi fi și de această dată politic incorect și nu ascund că sunt un susținător al modificării Constituției”. Realizatorul TV Oreste Teodorescu se adresează „stângii marxiste lgbt-iste americane, care are din păcate mulți aderenți la noi”: „Ar trebui să știe că temele multiculturalismului și political correctness-ului se nasc în Uniunea Sovietică în 1918”. Încheie cu un amplu citat din memorie din Sun Tzu, autorul „Artei Războiului”. Zicea acolo Sun Tzu că, pentru a obține victoria, e de ajuns să-l faci pe adversar să se rușineze de el însuși și va veni el către tine.
Trump e „rezultatul firesc al unei democrații care se reinventează”, explică directorul editorial al României Libere, Sabin Orcan, iar România are multe de învățat de aici. Cartea urma să fie distribuită azi, de Ziua Independenței, împreună cu ziarul, anunță Orcan, pentru că din ea a înțeles mai mult decât ceea ce se vede despre actualul președinte.
În timpul acestor intervenții, de pe locul său din centru, Neamțu mai zâmbește, mai șușotește ceva cu liderul PNL Ludovic Orban, așezat alături, mai bea puțină apă. Când îi vine rândul, Orban se ridică în picioare și se declară invidios pe Neamțu, pentru că „a avut o inspirație care frizează geniul, o inspirație divină, să scoată această carte”. N-a citit-o pe toată, a apucat însă să parcurgă mai mult de jumătate și i s-a părut extrem de dinamică, cu „titluri atractive și provocatoare”. Vede în noul președinte american un model de ambiție, de reușită în viață, rezultatul unui mod de raportare la lume pe care România trebuie să-l urmeze. „Se mișcă plăcile tectonice. Nu poți să stai cu un picior pe o placă tectonică și cu celălalt pe altă placă, pentru că până la urmă te prăbușești în hău”. La urmă, Orban ridică o cerere de adeziune a lui Mihail Neamțu la PNL, pe care o s-o semneze. De luni, Neamțu e liberal.
Curg întrebări din sală despre nevoia de resuscitare a memoriei lui Ionel Brătianu, despre deșteptarea conștiinței naționale la sate, iar Neamțu amintește de bunicul liberal Gheorghe. Se abține să recite din nou poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!” a lui Radu Gyr, gest care i-a adus critici acum cinci ani.
La una dintre întrebări, despre contradicția dintre felul în care Trump vede viitorul Americii și viziunea părinților fondatori, bazată pe „libertate și respect”, Neamțu nu răspunde. Se grăbește să încheie, pentru a apuca o nouă sesiune de autografe și fotografii cu politicieni plini de speranță, sub profilul lui Trump. Lângă el, Monica Tatoiu intră într-o dispută pe teme religioase cu Oreste Teodorescu. Ea susține că nu e doar ortodoxia pe lume, iar într-un final el îi dă oarecum dreptate.
