Am fost să vedem cea mai nouă statuie din București, care a costat 400.000 de euro - bani publici.
Luni, la prânz, doi bărbați încearcă să măture apa adunată în bălți la intersecția străzilor Henri Mathias Berthelot - general - și Luigi Cazzavilan - ziarist. Nu reușesc să curețe cine știe ce, fiindcă apa nu-și găsește drumul spre vreo canalizare și între timp, împrejurul lor se instalează Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul”. Militarii tropăie subtil în uniformele de ceremonie („unele dintre cele mai elegante și rafinate din spațiul european”), dar cizmele lor lustruite par să aibă un câmp magnetic special, care le ține departe de stropii de noroi. Pe asfaltul ud cineva derulează un covor roșu, care absoarbe apa ca un petic uriaș de sugativă.
Generalul Berthelot așteaptă sub cearșaful de fantomă legat cu șnur tricolor de plăcuța cu numele străzii. Fanfara dă tonul timid, dar când ajunge la Deșteaptă-te, române, cei câțiva oameni adunați se apropie de țarcul oficial, împrejmuit cu stâlpișori aurii. Publicul se ține departe de covorul roșu, mai puțin doi-trei copii, care lasă câteva urme mici de noroi. Nicolae Nasta, secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale, și Sorin Chiriță, city manager, sunt chemați să execute momentul culminant: trag de șnurul tricolor și cearșaful alb alunecă încet. Dezvelit, Henri Berthelot se ridică deasupra piațetei cu greutatea lui din bronz, înalt de 3,75 metri (dacă nu punem la socoteală soclul), în valoare de 1,8 milioane de lei fără TVA, bani publici.
Nasta citește un fel de referat despre Henri Berthelot, „francezul cu inimă de român”, „mai român decât românii”, generalul care, în Primul Război Mondial, a reorganizat armata română, ca șef al Misiunii Militare Franceze din România. După speech-ul despre „extraordinarele realizări” și „profunda apreciere”, urmează altul, despre acest „eveniment special”, cu „mari personalități”, de „o importanță atât de mare”, ținut de city managerul Sorin Chiriță. Instituțiile își mulțumesc, se tot felicită, și abia pe la minutul 11 e pomenit în treacăt numele artistei care a făcut statuia. Sculptorița Elena Nucă, aflată și ea pe podium, așteaptă discret în spatele rândului de domni oficiali. Și mai are ceva de așteptat, până își termină cuvântările și Martial Adam, de la Ambasada Franței, și Răzvan Theodorescu, ales anul ăsta vicepreședinte al Academiei Române. Apoi artista își primește buchetul de flori, Brigada „Mihai Viteazul” se retrage în pas vioi, băieții de la organizare strâng covoarele roșii, îmbibate ca niște plicuri grele de ceai, și generalul Berthelot rămâne singur cu coroanele lui de flori.
Statuia lui e unul dintre cele patru monumente pe care Primăria Capitalei, cuprinsă de febra sărbătorilor, a decis la finalul anului trecut să cheltuiască 5,2 milioane de lei. Alături de el, luna trecută a fost amplasat lângă Obor un Ștefan cel Mare de opt tone, în valoare de 1,3 milioane de lei, realizat de sculptorul Gheorghe Tănase. Celelalte două îi vor reprezenta pe Jean Calvin și Martin Luther (în 2017 s-au împlinit 500 de ani de la reforma protestantă). Ele au fost atribuite firmei Acron Creative SRL, pentru „doar” 2,1 milioane de lei fără TVA (aproape jumătate de milion de euro), la care, anul acesta s-au adăugat, printr-o rectificare bugetară, alți 409.000 de lei. Firma Arcon Creative, care are drept activitate principală „activităţile de interpretare artistică (spectacole)” și care figura în 2017 cu un singur angajat, a primit fără licitație comanda pentru realizarea statuii. Arcon Creative a mai colaborat cu Primăria Capitalei acum doi ani, când a primit 265.000 de lei să organizeze expoziția Arhitectură și regalitate la Castelul Pelișor.
E drept, la scara bugetelor alocate pe statui în București, cei vreo 400.000 de euro pentru Berthelot încep să pară deja o contribuție modestă. Pentru refacerea unui monument cu liberalul I.C. Brătianu, amplasat în 1903 în Piața Universității (și finanțat atunci prin subscripție publică), Primăria Capitalei aloca anul trecut un buget de 7 milioane de lei, pentru ca în 2018 suma să fie recalculată la peste 18 milioane de lei. De realizarea statuii se ocupă sculptorul Ionel Stoicescu, care a mai primit 8,5 milioane de lei bani publici pentru statuia lui Rainer de Monaco montantă acum un an în fața circului. Răzvan Theodorescu își punea mari speranțe în statuia lui Stoicescu.
Tot 7 milioane de lei fuseseră alocați anul trecut pentru „realizarea componentelor artistice din material intermediar” din ansamblul monumental Ferdiand Întregitorul. Suma a fost ulterior upgradată la 15.772.000 de lei, fericitul sculptor fiind Florin Codre, abonat la finanțări publice pentru monumente. Una dintre cele mai cunoscute epopei ale sale este cea a monumentului dedicat Marii Uniri, făcut într-o fabrică din China și ajuns cu greu înapoi în România, unde a avut parte de cercetare DNA și mai multe procese. Valoarea: 10 milioane de lei. Deși lucrarea a fost atribuită în 2007, ea nu a fost nici azi amplasată la Arad.
Cel mai mare câștigător la loteria monumentelor pe banii cetățenilor este însă Ioan Bolborea, cu „ansamblul monumental Marea Unire”, ce ar urma să ocupe Piața Alba Iulia din București. Prețul este de 51,17 milioane de lei. În 2017, după ce vestea unui asemenea buget a generat oarecare indignare, primarul Gabriela Firea a anunțat că monumentul nu se va mai construi, dar sculptorul și-a văzut de treabă, a dat Primăria în judecată și a și câștigat. Pe Bolborea îl cunoașteți cel mai bine din Căruța cu paiațe din fața Teatrului Național din București, care-a costat la vremea ei 540.000 de euro.
În peisajul ăsta, Elena Nucă e una dintre foarte puținele femei sculptor cărora li se încredințează monumente de for public. De altfel, la nici 40 de ani, a fost și cea mai tânără dintre cei opt concurenți de la concursul pentru realizarea lui Berthelot. E pentru prima oară când a făcut un monument. „Timpul efectiv de lucru a fost de șase luni. Am lucrat și noapte și zi, am vrut să iasă un monument foarte bun, m-am interesat cine este Berthelot, suntem în an centenar, știu cât e de important, așa că am muncit enorm, enorm”, spune artista. „Este un dar divin pentru mine. Nu mă așteptam să-l fac eu pe Berthelot, care este un om deosebit. Nu am cuvinte să descriu ce simt.”
Măcar unora dintre vecinii din zonă pare să le placă noul vecin de bronz. „Era necesar. Ne aduce aminte de ajutorul pe care ni l-au dat niște oameni la un moment dat, fără niciun interes,” spune doamna Soare (62 de ani), venită împreună cu vecina ei. Și doamna Danciu (75 de ani) crede că trebuia un asemenea monument, un gest de respect. „Că prea le cam dăm cu șutul la toți care-au fost.” Despre prețul de 400.000 de euro nu știau și nici nu și-au putut face o părere. „Nu am noțiunea. Sunt pensionară și nu mai umblu cu euro,” spune doamna Danciu. Și oricum, s-au mai cheltuit atâția bani pe lucruri inutile - măcar statuia asta se vede. „Și mai e un lucru: poate au fost foarte darnici cei care au plătit,” explică doamna Soare.
În an centenar, statul român a cheltuit zeci de milioane de lei pentru statui - o afacere din ce în ce mai suculentă pentru primării, de la București și Alba Iulia, până la orașe ca Galați sau Oltenița.
