Redactorii Scena9 îți dau pe semnătură cele două-trei chestii pentru care și-ar rupe timp din programul zilnic. Fiecare după chipul și asemănarea sa, după gust ca sarea și după pofta inimii. Le-am ales cu gândul la tine, omul de la celălalt capăt al fibrei optice și-al internetului mobil, pentru că ne ești simpatic și vrem să-ți mulțumim că ai încredere în recomandările noastre.
Mini-maraton de teatru politic, de la Ionuț Dulămiță
Patru spectacole aduse de Teatru-spălătorie din Republica Moldova, la MACAZ - Bar Teatru Coop, între 31 mai și 4 iunie
Grupul de artiști-activiști Teatru-spalătorie din Chișinău revine în București cu patru spectacole ce recompun o parte din istoria recentă a Moldovei (puțin cunoscută publicului) și care se joacă toate saptămâna asta, în cadrul proiectului „Arta de rezistență” găzduit de MACAZ. Intrarea este liberă, pe bază de rezervare.
Pe 31 mai puteți vedea Life - o piesă despre războiul din Ucraina și despre urmările sale în viața cotidiană, care „chestionează posibilitățile și limitele rezistenței individuale pe timp de război. În secolul în care bătăliile nu se mai duc și nu se mai câștigă doar pe câmpul de luptă. Ci ajung prin intermediul propagandei din mass media și din rețelele sociale chiar în ograda ta, transformând până și grădinița împreună cu copilul tău într-o armă de luptă”.
Pe 1 iunie puteți merge la Ksatatia Pagodi: o reflecție asupra modului în care propaganda, cândva foarte vizibil prezentă în regimul sovietic, unde poate doar prognoza meteo nu făcea subiectul manipulării politice - devine un instrument la fel de folosit chiar și de cele mai „democratice” regimuri din lume.
Pe 2 iunie se joacă Clear History - un spectacol ce expune evenimente din trecutul recent al Moldovei necunoscute tinerei generații și ignorate sau poate chiar ascunse de generația-martor al acestor evenimente. Marea majoritate a populației nu cunoaște acțiunile inițiate de Mareșalul Antonescu împotriva populației evreiești din Republica Moldova: crearea ghetourilor și a lagărelor de concentrare sau deportările în Transnistria.
Mini-maratonul de teatru politic moldovenesc se încheie cu Uneducated (3 și 4 iunie) - o piesă despre evoluția educației în Republica Moldova în deceniile recente: „pornind de la pernă, plapumă și ștergar - obligatorii pentru a putea face primii pași în grădiniță -, trecând prin examenul de bacalaureat, care devine un bun de lux, până la lucrarea de licență cumpărată online, pentru ca în final să nu ne rămână decât să ne cumpărăm și locul de muncă”.
Întâlnire cu o carte în sufrageria DOR, de la Ioana Pelehatăi
Get Together de sufragerie: Maggie Nelson - Argonauții, Redacția DOR (Bulevardul Dacia 103, București), miercuri, 31 mai, de la ora 19.00
„La o zi sau două după declarația mea de dragoste, acum sufocată de vulnerabilitate, ți-am trimis pasajul din Roland Barthes văzut de Roland Barthes, în care Barthes descrie cum subiectul care rostește «Te iubesc» este ca «Argonautul care își repară nava pe parcursul călătoriei fără să îi schimbe numele.»” „La fel cum părți ale navei pot fi înlocuite de-a lungul vremii, dar nava se numește tot Argo, ori de câte ori îndrăgostitul rostește «Te iubesc» înțelesul acestor cuvinte trebuie reînnoit cu fiecare rostire, pentru că «misiunea iubirii și a limbajului este aceea de a încărca aceeași afirmație cu inflexiuni mereu noi.»”
Una dintre cele mai frumoase și mai importante cărți cu care m-am întâlnit în ultimii ani, Argonauții de Maggie Nelson (publicată în România la Black Button Books, în traducerea Elenei Marcu) se întâlnește miercuri cu cititorii, ca să stea de vorbă. E o carte scurtă, dar atât de mare încât nu știu despre ce să-ți spun că e. Despre iubire. De „autoteorie”. Despre gen și sexualitate și căsătorie și familie și artă. Despre tot.
Ca să fim bine înțeleși: nu, fetele de la Black Button Books n-au făcut posibil miracolul de a o aduce pe Maggie Nelson în bucătărie la DOR – dar au făcut ceva cel puțin la fel de miraculos în România lui 2017. I-au provocat pe activiștii trans Patrick Brăila și Sasha Ichim la o discuție „despre comunitatea trans, despre identitate, despre schimbare, despre limbaj. Discutăm relaxat, personal, ca pe canapea, cu nelămuriri, curiozități, idei și propuneri, fără prezidiu, fără discursuri.” Eu n-o să fiu în București ca să stau de vorbă cu oamenii ăștia care au avut dintotdeauna multe să mă învețe despre iubire și identitate. Dar dacă tu ești și vrei să-i cunoști, tot ce trebuie să faci este să-ți rezervi un loc printr-un mail la hello@blackbutton.ro.
Niște sublim din pixeli și o super-discuție despre post-adevăr, de la Andra Matzal
Proiecție AES+F - Allegoria Sacra, Galeriile Kretzulescu (în cadrul Art Safari), până pe 31 mai
Știu că, de când putem invoca aproape orice referință printr-o combinație de taste, avem impresia că dacă am văzut un film pe ecranul telefonului sau câteva printscreen-uri dintr-o lucrare de artă video, am înțeles exact ce și cum. La ce bun să văd toate astea într-un muzeu, într-un cinema sau într-o galerie de artă? Pentru că, dacă ajungi față în față cu lucrările colectivului de artiști ruși AES+F, o să ai senzația clară că descoperi un alt fel de a vedea. Pentru că AES+F și-au inventat și perfecționat încă de la finalul anilor ‘80 o lume întreagă - cu tot cu filosofia și limbajul ei - și pentru că folosesc toate felurile de a crea imagine într-un soi de hibrid care te înghite. E complicat să explici în cuvinte o experiență așa de intensă, dar poate vă dă câteva indicii interviul ăsta pe care l-am făcut cu artiștii ruși când au venit anul trecut la București, la Galeria Mobius. Așa că, dacă treceți pe la Art Safari (biletul costă 50 de lei), e musai să faceți călătoria asta prin Purgatoriul lui Giovanni Bellini, reinterpretat.
Conferința „Truth and Post-Truth. Why does critical thinking really matter?”, Ateneul Român, 30 mai, ora 18:30
Ca și cum discuția despre ce naiba e adevărul nu s-a complicat destul de la Platon&co încoace, ultimul an a încâlcit și mai tare discuția publică, după ce-a fost lansată ideea c-am trăi în era post-adevărului. Care-i legătura dintre politică și adevăr, cum facem să navigăm printre conspirații și știri false și ce facem cu oamenii pe care nu-i interesează adevărul - doar câteva dintre întrebările majore cu care jonglăm în 2017, pe un fundal din ce în ce mai zgomotos și mai plin de spam. Tocmai de-asta, discuția de mâine, dintre Mircea Dumitru, profesor și rector al Universității din București, și Timothy Williamson, profesor la Universitatea Oxford, e foarte importantă. Fiindcă face loc unor probleme filosofice vitale, ale căror implicații ne influențează viețile de zi cu zi: ce mai înțelegem azi prin adevăr, ce treabă mai are adevărul cu morala și cum se leagă el de populism și intoleranță? Ca să nu mai zic că-i un prilej perfect să ne-amintim cum arată un argument solid și ceea ce numim o discuție constructivă.
Plimbări pe la Piața Muncii și teatru din Ferentari, de la Vlad Odobescu
Trupa PlayHood la AdDOC, MACAZ - Bar Teatru Coop, București, luni, 29 mai, ora 19.30
Toto vrea să facă un documentar despre trupa de teatru din care face parte, PlayHood și despre viața din Ferentari, iar pentru asta are nevoie de un obiectiv. E continuarea visului unui copil crescut într-un mediu pe care cei mai mulți dintre noi ni-l putem doar imagina. Diseară, Toto și colegii lui formați la Clubul de Educație Alternativă din Ferentari vor juca într-un spectacol caritabil, care include fragmente din prima lor piesă, Povestiri din curtea școlii. Cică dacă suntem cuminți vor bate și din darabane.
Plimbări Urbane: De la casă la bloc, întâlnire la stația de metrou Piața Muncii (ieșirea dinspre Baba Novac sau Dristor), sâmbătă, 3 iunie, la ora 11.00
M-a fascinat mereu la București firescul cu care-și poartă cicatricile și neisprăvirile. Între șirurile de blocuri stau rămășițele cartierelor dinainte, ce conservă chiar și fragmente de liniște. Arhitectura lor spectaculoasă îl face pe privitor să ignore umilele construcții comuniste. Idei Urbane își propune să pună într-o altă perspectivă transformările orașului, de la parcelările din perioada interbelică până la cartierele anilor ‘60-’70. Participanții la plimbarea de sâmbătă vor putea vedea, între altele, imagini de epocă, planuri şi schiţe ale zonei prin care se vor învârti.
FOTO main: Teatru-Spălătorie
