Chiar dacă frigul ne-a luat prin surprindere iar săptămâna asta începe cu „Blue Monday” - 15 ianuarie este considerată, pseudoștiințific, cea mai depresivă zi din an - există dezbateri, lecturi publice, cărți, performance-uri care să ne scoată din trista amorțeală și să ne încălzească puțin cugetele. Am cules câteva dintre ele:

Ce ne facem cu științele sociale, ce ne facem cu Eminescu? Întrebări susținute de Vlad 

Getting Rid of the West (lectură publică), New Europe College, București, marți, 16 ianuarie, ora 17.00

Ce ne facem cu informațiile strânse de științele sociale atunci când descoperim că nu țin tocmai de știință, ci sunt mai degrabă expresii ale unei ideologii încropite de bărbați albi? Cum să înghițim o asemenea critică fără un „guilt trip” și cum să păstrăm lucrurile bune? Sunt întrebări prezente în ultimul sfert de secol în discuția despre științele sociale dintr-o Europă post-colonială și post-socialistă. De la ele pleacă lectura publică a lui Jean-Louis Fabiani, profesor al Departamentului de Sociologie și Antropologie Socială al Central European University. 

Eminescu @ Intersecțiile de miercuri, Rezidența Scena9, București, miercuri, 17 ianuarie, ora 19.30

Săptămâna începe cu poetul Mihai Eminescu, evocat de voci emoționate prin instituții de cultură din toată țara. Continuă miercuri la Rezidența Scena9, cu o discuție moderată de Svetlana Cârstean la care participă poetul Florin Iaru și Cristina Tunegaru, o profesoară cunoscută pentru luările de poziție în legătură cu programa școlară. Aceștia vor vorbi despre rolul lui Eminescu în cultura română și despre ce mai înseamnă să predai Eminescu elevilor de azi, dar și despre chestiuni mai generale precum posibilitatea de a ne îndrăgosti de poezie.

O doză de Cehov și algoritmi care ne afectează viața de zi cu zi, de la Luiza

A.P. Cehov - viața cotidiană a unui talent universal!, Centrul Rus de Știință și Cultură (Lascăr Catargiu, nr. 50), miercuri, 17 ianuarie, de la 18.00

Pe vremea când revelioanele îmi erau cu totul odioase, stăteam acasă și citeam Cehov în noaptea dintre ani. Între timp, nu mă mai tem așa tare de revelioane, dar 2018 tot l-am început ascultând „Șampania”, o proză scurtă despre esența vieții, deznădejde. Așa că nu pot lipsi de la întâlnirea organizată de Centrul Rus de Știință și Cultură. În primul rând, n-am fost niciodată la Centrul Rus și poate-ar fi bine să merg (;). În al doilea rând, o doză de Cehov nu strică niciodată. În al treilea rând, organizatorii roagă participanții să aducă câte un „pasaj scurt din scrierea care v-a plăcut cel mai mult (...), teatru sau proză, căci așa vom începe prin a ne prezenta unii altora cu ce iubim la Cehov.” Sună bine, nu?

Lansare de carte: Arme matematice de distrugere, de Cathy O’Neil, Seneca AntiCafe (Ion Mincu, 1), marți, 16 ianuarie, de la 19.00

Marți se lansează la Seneca una dintre cele mai importante apariții de non fiction de la finalul anului trecut. Arme matematice de distrugere în masă discută felul în care algoritmii ne afectează viața de zi cu zi și pot hrăni discriminarea, dezavantanjând fix categoriile deja dezavantajate. Cathy O’Neil a fost nominalizată la National Book Award pentru cartea astea, în care ridică semne de întrebare despre derapaje etice ale unui sistem automatizat și face extrem de inteligibile probleme rezervate până acum mai degrabă specialiștilor. Pentru că zilele astea vorbim despre Facebook, conturi blocate din pricina unor cuvinte interzise și modificarea algoritmilor care ne organizează wall-urile, cred că-i important să ne pregătim cum se cuvine pentru noua epocă big data, înainte să fim cu toții absorbiți în vortexul unui episod din Black Mirror.

Preview la lansare: citește un fragment despre cetățeanul-țintă și felul în care algoritmii ne schimbă opțiunile politice.

Cărți frumoase și sirene de Ziua Artei, de la Andra 

Bienala de Carte Bibliofilă și de Carte-Obiect, ediția 1, Muzeul Național al României, deschiderea pe 15 ianuarie, între orele 14 și 16 

Cu atât trăiesc mai mult înconjurată de obiecte digitale - cărți electronice împrăștiate prin foldere, muzici codate în .mp3-uri încăpătoare, un nesfârșit program de cinema declanșat din câteva clicuri -, cu atât obiectele încep să recapete forță. Și pe cărți pot conta mereu când mă rătăcesc în infovers. Tocmai de-asta, faptul că se anunță un eveniment ambițios în jurul cărților, cu toată lumea lor din hârtii și cerneală, e una dintre veștile bune ale săptămânii. Chiar dacă n-am înțeles prea bine și prea multe din prezentare, cred că merită să facem un drum printre cărți unde spune o poveste fiecare detaliu infinitezimal. 

Performance sonor HER VOICE / Art’s Birthday, Radio România Cultural, 17 ianuarie, între orele 20 și 22

Miercuri, poate aveți chef să serbați Ziua Artei într-un studio de la Radio Româia Cultural. Patru artiste (pe care, dacă nu le-ați urmărit până acum în proiectele din care fac parte, vă recomand s-o faceți) - Diana Miron, Carmen Coțofană, Maria Balabaș și Bogdana Dima - pornesc de la o scenă legendară, în care Ulise apleacă urechea la cântecul sirenelor, și improvizează pe marginea ei. Așa că, dacă pentru voi, libertate + experiment + sunet = ♡, musai să mergeți la Ziua Artei, mai ales că veți putea asculta performance-ul într-un studio de radio, unde sigur nu ajungeți prea des. Și stați cu ochii pe HER VOICE, un proiect care întoarce pe toate fețele vocea feminină.

Noul codul fiscal & Biografia Mișcării Legionare, de la Ionuț

Întâlnirile CNDB: Efectele noului cod fiscal asupra artiștilor independenți, Centrul Național al Dansului, București, luni, 15 ianuarie, ora 19.00 

Până pe 31 ianuarie, contribuabilii care obțin venituri din activități independente (printre altele) trebuie să depună la ANAF formularul 600, pentru a stabili ce contribuții au de plătit în 2018. Până ne lămurim ce-i cu el, puteți merge în seara asta la Centrul Național al Dansului, unde jurnalista Iulia Popovici - cunoscută pentru expertize și diagnoze culturale - va explica efectele noului și super controversatului cod fiscal asupra artiștilor independenți. Aveți ca punct de plecare un infografic publicat luna trecută pe Scena9, unde Iulia a pus cap la cap datele pe care le aflase până atunci, pentru a vedea ce-ar urma să înfrunte, din 2018, lucrătorii independenți (jurnaliști, traducători, actori, regizori, scenografi etc.).

Dezbatere: Studierea Biografică A Mișcării Legionare, sala lectură a Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romania, București, miercuri, 17 ianuarie, ora 14.00

Dacă tot trăim vremuri tulburi, în care mistica unor ideologii nesănătoase revine la viață, ar trebui să-i înțelegem contextul pentru a o dezamorsa. Un bun prilej în acest sens este dezbaterea organizată miercurea asta de Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romania (CSIER), care pune în discuție două biografii recente ale liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu, publicate la editura Humanitas: Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea și căderea „Căpitanului” de Oliver Jens Schmitt și Mistica rugăciunii și a revolverului. Viața lui Corneliu Zelea Codreanu, de Tatiana Niculescu. Invitați: Lya Benjamin (CSIER), Marius Cazan (Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”), Adrian Cioflâncă (CSIER), Florin Müller (Facultatea de Istorie, Universitatea București). Participarea se face pe bază de confirmare, detalii aici.

 

Foto main: Reinterpretare cu Prisma după portretul lui Anton Cehov pictat de Osip Braz