După doi ani în care pandemia a dislocat activitatea celui mai important festival de muzică clasică contemporană de la noi, pare că anul acesta Săptămâna Internaționlă a Muzicii Noi (SIMN) își ia revanșa. De duminică, 22 mai, timp de o săptămână, publicul din București, Craiova și Sibiu va putea lua parte la recitaluri, performance-uri, show-uri, conferințe sau intersecții dintre muzică și tehnologie, dans, proiecții vizuale, poezie, artă conceptuală etc. După cum afirmă compozitorul Dan Dediu, director artistic al festivalului, SIMN 2022 „își continuă misiunea de a crea un cadru de manifestare a libertății de creație muzicală, de mediere și de întâlnire a mentalităților diferite”.

Am ales câteva dintre evenimentele din cadrul festivalului, diverse ca stil, mesaj, configurație: de la simfonic și cameral la electroacustic sau performance, ori care promovează tineri interpreți și creații în primă audiție. Ele reprezintă o alternativă la scena muzicală românească mainstream, fiind un spațiu safe pentru experiment, atât pentru interpreți și compozitori, cât și pentru public. 

 *Simfonic:

Concertul de deschidere al Orchestrei Concerto a Universității Naționale de Muzică din București, dirijată de Bogdan Vodă, 22 mai, ora 19:00, Sala „George Enescu” a UNMB 

Concertul de deschidere al SIMN aduce în prim plan studenții și absolvenții UNMB, atât în calitate de instrumentiști în ansamblul orchestral, cât și de soliști. Una dintre lucrările din program aparține unui tânăr compozitor cu o bogată activitate în muzica clasică contemporană și jazz, Andrei Petrache. El promite să aducă în fața publicului un instrument solist mai puțin utilizat – vibrafonul (instrument de percuție asemănător xilofonului și marimbafonului, cu un sunet metalic, eteric, ce amintește uneori de vocea umană). Urmează două lucrări ale unor compozitori români importanți din secolul XX: prima, a lui Tiberiu Olah – cunoscut în special pentru coloana sonoră a filmului Mihai Viteazul regizat de Sergiu Nicolaescu – , iar cea de-a doua, a lui Anatol Vieru, un omagiu adus lui Bach prin utilizarea citatelor melodice interpretate la clavecin.

Concertul Orchestrei de Cameră Radio, dirijată de Lutz Rademacher, 25 mai, ora 19:00, Studioul „Mihail Jora” al Societății Române de Radiodifuziune

Vedeta programului este țambalul, în lucrarea Thèmes/Anthèmes a lui Gabriel Almași, compozitor timișorean din tânăra generație. Deși instrumentul a mai fost integrat în muzica modernă (la Stravinski, Debussy, Bartók etc.) și contemporană (Boulez, Adams etc.), el continuă să fie asociat în mare parte cu muzica lăutărească est-europeană. Pianistul prezent în concert în ipostaza de țambalagiu, Cătălin Răducanu, crede că folosirea instrumentului ca parte din ansamblul de coarde este „o găselniță bună din punct de vedere al sonorității particulare, dar și o provocare pentru interpret datorită lipsei de flexibilitate a instrumentului ce nu poate cânta în registre dinamice extreme, încet/tare.”

*Cameral:

Concertul ansamblului SonoMania, 27 mai, ora 17:00, Sala „George Enescu” a UNMB

Fondat de compozitoarea Diana Rotaru în urmă cu 10 ani și dirijat în prezent de Simona Strungaru, ansamblul SonoMania se prezintă ca „un grup de oameni nebuni care vor să facă muzica bună cât mai cunoscută”. Pentru SIMN, au ales lucrări de autori români inspirate de Enescu, dar și compozitori străini care au trecut prin propriul filtru folclorul românesc. Sabina Ulubeanu își îmblânzește dorul într-o piesă scrisă în memoria mentorului său, Octavian Nemescu, compozitoarea Sungji Hong transpune sonor scena răstignirii hristice pictată de Gerard David – pictor flamand din secolul XV, cunoscut pentru tratarea tematicilor creștine în culori vii –, iar încă studenta Irina Perneș introduce publicul în lumea fantastică a scriitorului argentinian Jorge Luis Borges, tradusă auditiv.

*Electroacustic:

Concertul ansamblului Strings IN ConnectiON, 23 mai, ora 18:00 Sala „Constantin Silvestri” a UNMB

Înființat anul acesta, ansamblul – format din violonistul László Csendes și compozitorul/artistul multimedia Cătălin Crețu – propune publicului românesc o combinație sonoră inedită (un „hibrid acustic-electronic”) însoțită de suport vizual. Repertoriul constă în  lucrări ale unor compozitori din patru continente (Europa: Kaija Saariaho și C. Crețu, Asia: Unsuk Chin, America de Nord: James Dashow și de Sud: Daniel Vacs), ca un simbol al comuniunii artistice globale. Programul cuprinde muzici cu bandă sau procesate în timp real (live electronics), iar tehnicile componistice promit să te poarte printr-o călătorie surpinzătoare, de la „gesturi de teatru instrumental [la] efecte sonore originale (scordatură – acordaj atipic al instrumentelor cu coarde, pentru a sugera o culoare/expresie specifică) inspirate din modul de interpretare și de sonoritatea instrumentelor aborigenilor descendenți ai civilizației incașe.”

 *Performance:

Show-ul „Ask Annie” al lui Irinel Anghel & Friends, 28 mai, ora 20:30, TRUE Social Club

Irinel Anghel este o artistă completă, greu de încadrat într-un singur gen/stil. Ea creează show-uri ce combină elemente de performance, teatru, mișcare scenică, cântat-vorbit, artă „experiențială”. Este atât mintea din spatele conceptelor, cât și compozitorul și designerul vestimentar. La SIMN, Irinel promite publicului o experiență irepetabilă, „o ficțiune reală sau o realitate fictivă în care pătrunzi și singurul lucru la care te poți aștepta e neașteptatul. Un oracol sonor pe care îl puteți consulta o singură dată prin vocile și instrumentele artiștilor implicați.”

Pe lângă concerte, ediția de anul acesta își propune să aducă în atenția publicului două personalități marcante ale lumii muzicale – compozitorul Iannis Xenakis, de la a cărui naștere se împlinesc 100 de ani, și etnomuzicologul Speranța Rădulescu (1949-2022) –, în cadrul unui simpozion împărțit în două secțiuni, intitulat Creație și exegeză muzicală.

I. Xenakis, avangardist din a doua jumătate a secolului XX, născut la Brăila și rezident în Atena și Paris, a îmbinat într-un mod ingenios arta cu știința și tehnologia (muzică, inginerie, arhitectură, matematică), aparent incompatibile la acea vreme. Având o dublă specializare, compozitorul s-a remarcat prin muzica electroacustică generată de software-uri proprii (UPIC), dar și prin „matematizarea” muzicii (implementarea teoriei probabilităților în muzica stochastică) și conceperea de producții sincretice intitulate Polytope (muzică, mișcare, text), devenite adevărate modele pentru spectacolele multimedia ale deceniilor următoare. Unele prezentări vor viza și alte nume importante ale lumii muzicale (Tiberiu Olah, Aurel Stroe, Horațiu Rădulescu, Dan Dediu, George Crumb).

În secțiunea In memoriam Speranța Rădulescu, prezentări realizate de figuri importante din etnomuzicologia actuală au ca scop crearea unei imagini cât mai cuprinzătoare și elocvente despre Speranța Rădulescu (etnomuzicologul, cercetătorul, profesorul, prietenul, partenerul, activistul). Este binecunoscut faptul că, pe lângă activitatea sa „de teren” sau cea didactică, Speranța a fost o susținătoare acerbă a lăutarilor romi și cea care a scos la lumină tarafuri și fanfare devenite ulterior celebre: 10 Prăjini, Haïdouks, Caliu, Ciocârlia etc.

Dacă vrei să te pregătești de festival, uite trei momente muzicale dinamice, incitante, din edițiile trecute ale SIMN:

Programul complet al festivalului poate fi consultat aici.

foto cover: pexels.com