Sâmbătă, 30 noiembrie, s-au împlinit 86 de ani de la moartea lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare din România interbelică, cunoscută pentru viziunea politică fascistă și pentru numeroase episoade de violență extremă împotriva evreilor, romilor, precum și asasinate politice. Aproximativ 70 de persoane s-au adunat la Tâncăbești să-l comemoreze cu slujbă religioasă, cântece legionare și salutul nazist, interzis prin lege.
Codreanu, alături de mareșalul Ion Antonescu, au fost numiți de candidatul ultranaționalist Călin Georgescu „martiri” ai poporului român, care „au făcut și fapte bune”.
Comemorarea liderului legionar are loc în fiecare an, încă din anii '90, când participa chiar nepotul lui Codreanu. În prezent, este organizată de liderii Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu”, numită după un fost membru al Frăției de Cruce, organizația de tineret a legionarilor, deținut politic sub regimul lui Antonescu.
La buza pădurii de la Tâncăbești, din apropierea Bucureștiului, aproximativ 70 de oameni se strâng în jurul troiței ridicate chiar pe locul unde liderul extremist a fost executat în 1938, la ordinul regelui Carol al II-lea, alături de alți 13 colegi de partid, responsabili pentru asasinarea prim-ministrului I.G. Duca și a deputatului Mihai Stelescu.
La comemorare au venit participanți de toate vârstele, de la adolescenți, la pensionari. Două adolescente cu haine colorate ies în evidență din mulțimea îmbrăcată în negru sau în cămașă verde, specifică organizației legionare.
Doi băieți până-n 20 de ani chicotesc când aud că a venit presa. „Au venit legionarii, tineretul ăsta pierdut! De ce nu votați bărbat cu bărbat?!”, își imaginează unul dintre ei că vor spune jurnaliștii. E îmbrăcat în palton de piele neagră și figura lui mi-e familiară de la o altă comemorare legionară la care am participat, unde purta un tricou al organizației ultranaționaliste „Comunitatea Identitară”. Această organizație dedicată tinerilor neolegionari a apărut în 2019 și are filiale în mai multe orașe ale țării. Militează pentru regăsirea unei identități tradiționale, centrate pe „ortodoxie și naționalism”. Președintele „Comunității Identitare”, Codrin Goia, e prezent și el. Fost membru al partidului extremist Noua Dreaptă, Goia a întrerupt în 2017 un spectacol al Operei din Cluj, alături de un extremist cu vizibilitate, Călin Mărincuș, pe motiv că pe scenă se cânta în arabă.
Lângă troiță, alți bărbați întind o masă cu cărți despre Codreanu și Mișcarea Legionară și insigne cu Garda de Fier și Arhanghelul Mihail, două dintre numele pe care le foloseau legionarii pentru organizația lor, în perioada interbelică. „Vreau să-mi iau o insignă, dar n-am bani”, îi spune un puști prietenului său. Potrivit ordonanței 31 din 2002, e interzis să vinzi sau să afișezi insigne cu însemne legionare în spațiul public.
Lumea se strânge în fața troiței, în jurul unei mese pe care se află colivă, pachete cu pomană și sticle de vin. Preotul începe slujba în foșnetul steagurilor tricolore, alături de simboluri care astăzi sunt interzise de lege. Un bărbat în jur de 50 de ani strânge la piept o carte cu figura liderului legionar.
După „Veșnica pomenire”, mulțimea cântă în cor „Sfânta tinerețe legionară”, după versurile poetului extremist Radu Gyr.
Garda, căpitanul ne preschimbă-n șoimi de fier, țara, căpitanul și arhanghelul din cer.
„Drepți!” strigă dintr-o dată cineva. Florin Dobrescu, vicepreședintele Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu”, care organizează comemorarea, îi instruiește pe cei prezenți să-și alinieze bocancii la dungă. „Prezent!”, strigă el și toată lumea face salutul nazist: tineri, bătrâni, femei, bărbați. Acest gest este și el interzis de aceeași lege, odată cu modificarea articolului 2 în 2015, care reglementează formele de salut. Totul se desfășoară sub ochii autorităților, reprezentate pde două mașini ale Poliției și o dubă a Jandarmeriei Române.
Mișcarea legionară, legiunea Arhanghelului Mihail sau Garda de Fier a fost o organizație politică extremistă, cu caracter naționalist și mistic-religios, antisemită, care a funcționat în România între 1927 - 1941.Partidul a fost creat după modelul organizațiilor naziste SA și SS, iar cel mai cunoscut lider al său a fost Corneliu Zelea Codreanu, care a și fondat această mișcare.
Legionarii au promovat în primul rând antisemitismul și un cult al violenței militarizate. Începând din 1941, sub guvernul format din mareșalul Antonescu și Mișcarea Legionară, aproape 300.000 de evrei români, majoritatea din nordul Moldovei și Bucovina, au fost duși în lagărele de exterminare din Transnistria, unde au fost executați sau au murit în condiții inumane. Despre pogromul de la București și masacrul de la Jilava, în care au fost uciși peste 120 de evrei din București de către Mișcarea legionară, poți citi aici. Despre pogromul de la Iași, poți citi aici și aici.
„Am votat cu Simion pentru că el părea să aibă cele mai multe șanse din tabăra naționalistă”, îmi spune după slujbă un bărbat de 30 de ani. La turul doi al alegerilor prezidențiale, va vota cu Călin Georgescu, de care a auzit acum mai mulți ani și pe care spune că îl respectă. După zece ani în care a locuit în Danemarca, bărbatul povestește că s-a întors în România pentru că simte că țările din vestul Europei sunt din ce în ce mai îndepărtate de religia creștină. „Negarea spiritualității alienează omul”, adaugă el. „Trăim un nihilism în societate. Dacă ai elementul ăsta comun, care este Dumnezeu, dacă ai o etică legată de Dumnezeu, asta oferă un sens existenței oamenilor”. Bărbatul zice că nu crede în dictatori și are „o poziție de neutralitate” față de Putin, dar găsește lucruri de admirat la țara condusă de el. „Ceea ce Rusia are și, din păcate, Occidentul nu mai are, e elementul creștin”. Spune că e prima oară când vine la comemorare, despre care a auzit de la prietenii mai conservatori și de pe social media.
Un alt bărbat, de 21 de ani, spune că nu crede în democrație și nu se simte reprezentat de niciunul dintre candidați, pe care îi consideră „personalități controversate cu intenții ascunse”. La primul tur de prezidențiale, și-a anulat votul. La protestele din ultima săptămână nu a participat. „Mi s-a părut că au venit extremiștii de stânga să stârnească ceartă în Piața Universității, că nu li s-a părut votul destul de democratic”, explică el. Și el spune că e pentru prima oară când participă la comemorarea liderului legionar.
„Dacă puteam, aș fi votat cu Simion”, îmi zice un puști de 17 ani. Recunoaște că nu s-a documentat bine despre candidați, dar a purtat mai multe discuții cu prietenii. Aceiași prieteni l-au dus în vizită la Fundația „Ogoranu” și la parastasul lui Codreanu, unde a aflat mai multe despre legionari. „Nu știam foarte multe despre Mișcarea Legionară. Sistemul nu prea ne învață despre asta. Adică, știam foarte eronat că ei sunt naziștii români”, zice el. Spune că înainte să descopere această nouă comunitate, îi lipseau „apartenența la grup, sentimentul de fraternitate și naționalismul. O țară care nu mai e mândră de ce a realizat nu-și merită existența.”
Din mulțime se remarcă un bărbat trecut de 70 de ani, care simte nevoia să ne spună două bancuri. „Știi ce e asta?”, îl întreabă pe colegul meu fotograf și întinde mâna cu pumnul strâns. „Un jidan mort! Dacă era viu, făcea așa!”, răspunde tot el amuzat și își freacă degetele ca și cum ar vorbi de bani. Printr-o serie de alte gesturi cu palmele, ne mai povestește un banc despre „un țigan mort”.
Între timp, inspectoratul județean de poliție Ilfov a deschis un dosar penal după ce europarlamentara Diana Șoșoacă s-a afișat la troița închinată liderului fascist cu o seară înainte de comemorarea oficială. Acesta nu este primul dosar în care e acuzată comemorarea lui Codreanu. Primul, inițiat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, a fost clasat în 2022 de Judecătoria din Buftea.
În ultima săptămână, după rezultatele la prezidențiale, din ce în ce mai mulți oameni prind curaj să-și manifeste susținerea atât față de extremiștii români din perioada interbelică, cât și față de cei contemporani, care candidează acum pentru conducerea României. O postare cu „Trăiască Legionarii!” pe fundal roz, distribuită pe un grup de Facebook dedicat mamelor, comentarii care înmoaie gravitatea violențelor din trecutul nostru comun, mesaje de susținere și admirație față de personaje ca Zelea Codreanu sau Ion Antonescu - sunt primele semne ale faptului că tradiția extremismului în România e pe cale să deschidă un nou capitol.
