La câteva minute după începutul proiecției de duminică seara a filmului 120 Bătăi Pe Minut la Cinematograful Muzeului Țăranului Român, un grup de activiști religioși s-a ridicat și a început să cânte imnuri, să afișeze icoane și pancarte împotriva avorturilor. În timp ce pe ecran erau imagini ale unor tineri cu pancarte pentru drepturile persoanelor LGBT, pe o pânză galbenă desfășurată în fața publicului scria „Hey Soros, leave them kids alone”, iar pe o pancartă din sală, „România nu e Sodoma!”. „Unul dintre creștini a zis la un moment dat că «să meargă să proiecteze filmul la Muzeul Holocaustului!». A stins cineva lumina, și unul dintre cei de pe scenă a strigat: «Ia mâna de pe fundul meu!», creștinii au râs tare și au aplaudat. Din astea”, povestește Mircea Topoleanu, fotoreporter la Vice România, care a filmat întregul incident.
Incidentul vine la cinci ani după ce un alt film, The Kids Are All Right - o poveste de iubire dintre două femei premiată cu Globul de Aur -, a fost întrerupt în aceeași sală de la MȚR. Atunci, protestatarii au intonat imnuri religioase și au strigat, între altele, „Moarte homosexualilor!” și „Rușine, zdrențelor”. Ca și atunci, director adjunct al MȚR era Mihai Gheorghiu, președinte al Coaliției pentru Familie.
120 BPM - care a câștigat anul trecut patru premii la Cannes - e despre închegarea mișcării pentru drepturile persoanelor cu HIV în Franța anilor ‘90, dar și despre „prietenie, toleranță, acceptare, respect, iubire”, după cum spune Călin Hera, membru al echipei PiArt Vision, ce se ocupă de promovarea filmului în România. „Sunt valori care ar trebui să ne ghideze pe toți. Sau pe cât mai mulți. Uneori se întâmplă altfel. Este OK să îți spui părerea, e necesar. Dar să o faci civilizat, fără a afecta libertatea celorlalți de a vedea în liniște un film”. Colegul nostru Ionuț Dulămiță a scris aici despre dezbaterea care a precedat premiera filmului și la care au participat vreo 150 de liceeni și antropologul Vintilă Mihăilescu.
Însă, pentru credincioșii strânși la MȚR, proiecția unui film ce conține scene erotice gay contravine destinației muzeului gândit de Horia Bernea imediat după Revoluție, „un centru al spiritualității românești”, după cum îl descrie un membru al grupului. Protestatarii au refuzat să se asocieze cu vreo organizație sau inițiativă și s-au declarat a fi simpli spectatori, însă punerea în scenă a fost evidentă: plătiseră bilet și s-au răspândit prin sală, spune Mircea Topoleanu. O parte dintre cei rămași pentru film „au rămas pe scaune, ca la stand-up”, povestește fotoreporterul. „Un cuplu i-a luat la rost. Erau pe undeva pe la 55 de ani, erau super-cool, aveau argumentele la ei. Un alt cuplu în vârstă le-a arătat m…”.
În sală era și regizorul Tudor Giurgiu, directorul festivalului TIFF. „Nu mi-am imaginat niciodată că voi asista la un circ de genul celui de aseară de la MȚR. Că nu pot vedea un film în condiții firești, de siguranță și de normalitate, doar pentru că tematica filmului contravine agendei unui grup de extremiști religioși. Și, evident, datorită faptului că filmul era proiectat la Muzeul Țăranului Român. Acest spațiu sacru, cum ar veni, e pângărit (în viziunea invadatorilor) de varii filme care au o morală neconformă cu spiritualitatea noastră milenară, carpato-danubiano-pontică, «indisolubil legată de valorile noastre creștine», cum am citit într-un comentariu pe FB”.
Polițiștii au apărut după aproape jumătate de oră și au încercat să-i scoată din sală pe membrii grupului și să-i legitimeze. O vreme, aceștia au încercat să rămână în sală și să-i intimideze pe cei rămași să vadă filmul. Contactați astăzi, reprezentanții Biroului de Presă din cadrul Poliției Capitalei n-au precizat cuantumul și numărul amenzilor aplicate. Filmul n-a fost reluat, însă reprezentanții Voodoo le promit celor care au plătit bilet că vor putea vedea filmul în liniște și că vor anunța pe pagina lor de Facebook data și ora la care va fi reluată proiecția. 120 BPM va rula în continuare conform programului stabilit de fiecare cinematograf din țară, precizează Călin Hera.
„E absolut ridicol ce s-a întâmplat și cred că trebuie să reacționăm ferm împotriva tipului ăsta de discurs, împotriva îngrădirii libertății de exprimare”, spune Giurgiu. „Vreau să trăiesc într-o țară unde să am libertatea de a citi orice carte vreau, să văd filmele care îmi plac și să nu existe restricții stupide din partea unor grupuri care văd peste tot conspirații oculte împotriva Marelui Popor român”.
UPDATE: Directorul interimar al MȚR, Lila Passima, precizează că instituția pe care o conduce respinge manifestarea de duminică seară și se arată dezamăgită de faptul că protestatarii „nu au văzut în MȚR un loc al dezbaterii, ci un instrument de propagandă religioasă”:
„Nu putem fi de acord cu tipul de manifestare precum cea petrecută ieri seară, din mai multe motive. În primul rând, am mizat întotdeauna pe decența, conduita și pregătirea intelectuală a publicului nostru spectator, indiferent de apartenențele legate de religie, sex, mediu etc. În al doilea rând, dreptul la vizionare a unui film nu poate fi încălcat de unii spectatori în detrimentul celorlalți. Și mai grav, cei care nu sunt de acord cu conținutul unui film nu au dreptul legal de a agresa verbal sau de orice altă natură pe ceilalți spectatori, plătitori de bilet și aceștia la rândul lor. Dacă cei implicați doreau să protesteze legal ar fi putut să o facă în fața instituției, păstrându-se în limitele permise de lege. Pe de altă parte, există astăzi suficiente mijloace de a-ți arăta dezacordul în probleme care țin de subiecte care pot crea divergențe de opinie. O modalitate de a dezbate în mod real filmul ar fi fost o discuție la finalul proiecției, în care am fi putut eventual găsi răspuns la întrebări precum: unde se termină arta și începe propaganda, de care filmul este acuzat. Cu siguranță puteau fi dezbătute o mulțime de alte probleme pe care filmul le pune: cât de pregătită și disponibilă este o societate actuală pentru rezolvarea unor probleme sociale acute care au impact în special asupra generațiilor tinere.
În mod nefericit, protestatarii de ieri, ca și cei de acum 5 ani, nu au văzut în MȚR un loc al dezbaterii, ci un instrument de propagandă religioasă, făcând un real deserviciu atât imaginii muzeului, ca instituție publică, cât și principiului toleranței pe care religia creștină îl propune ca mod de viață. Ne pare rău să constatăm că modul de comportament al contestatarilor a fost generat de confuzia în a atașa unei instituții publice de cultură o misiune pe care îndeobște o au cultele religioase.
Ne afirmăm cu această ocazie dorința de a nu fi transformați în terenul minat al unor confruntări care țin mai degrabă de ideologie decât de credință. Misiunea muzeelor este înainte de toate o invitație la descoperire, reflecție și participare adresată fiecăruia dintre noi fără a restricționa actul cultural și libertatea de conștiință.
Nu în ultimul rând, ne cerem scuze spectatorilor de ieri seară cu regretul de a le fi prilejuit un moment atât de neplăcut și îi asigurăm că acest tip de incidente nu se vor mai repeta. Reprogramarea proiecției va fi anunțată ulterior.” (Sursa: MȚR)
UPDATE: Pentru o perspectivă istorică asupra incidentelor de acest tip, citiți și articolul istoricului Adrian Cioflâncă.
FOTO main: captură din 120 BPM / IMDB
