Scena9 #4 (2021-2022): Supraviețuire
Puteți comanda revista aici.
Când auzim despre vreo supraviețuire miraculoasă obișnuim să zicem că „ar trebui să se facă un film după chestia asta”. Majoritatea supraviețuirilor sunt însă mult mai puțin spectaculoase și adesea rămân anonime. „Din martie 2020 încoace învățăm să prețuim și supraviețuirile la capătul cărora nu ne așteaptă nicio cameră de filmare și nicio strângere de mână,” scria editorul Vlad Odobescu la începutul celui de-al doilea număr de Scena9 creat în timpul pandemiei. „Suntem într-o continuă — și banală prin amploarea ei — luptă pentru supraviețuire biologică, economică și ideologică.”
Numărul 4 din Scena9 pe hârtie înseamnă 34 de feluri de-a supraviețui, în cuvinte, ilustrații și fotografii, semnate de jurnaliști, scriitori, artiști, filosofi și cercetători.
Din cuprins:
Ioana Cîrlig scrie despre cum a trăit cele cinci luni dinainte de moartea mamei sale și despre rănile pe care i le-a lăsat perioada aceea. De citit aici.
Venera Dimulescu cercetează ce s-a ales de un model de tratament psihiatric născut în timpul comunismului, ce punea în centru relația cu pacientul și îl vedea pe acesta ca pe o ființă umană. Un reportaj cu fotografii de Ciprian Hord, de citit aici.
Ionuț Sociu reface firul vieții unuia dintre cele mai interesante personaje de care n-ai auzit: baronul Franz Nopcsa, descoperitor de dinozauri pitici, călător, etnograf, fotograf, spion, candidat la tronul Albaniei. De citit aici.
Criticul de film Victor Morozov se întâlnește cu unul dintre eroii săi, scriitorul Radu Cosașu, nonagenarul autor al Supraviețuirilor, un om care s-a lăsat în voia vânturilor politice, culturale, amoroase care au măturat România din interbelic încoace. Un portret ilustrat de Sorina Vazelina, de citit aici.
Andrei Pungovschi a fotografiat 8 oameni care au trecut prin momente în apropierea morţii – Holocaust, război, boli, accidente – şi i‐a întrebat cum s‐au schimbat felurile în care îşi trăiesc vieţile de după.
Ionuț Dulămiță a stat de vorbă cu Florentin Popa, unul dintre cei mai mișto poeți din generația nouă. Versurile acestuia au evoluat încet‐încet dinspre catharsis, dinspre defulare, înspre împărtăşire pur şi simplu. De citit aici.
Antropologul Adrian Deoancă pledează pentru reparație și mentenanță într-o epocă în care ne-am obișnuit să preamărim inovația. De citit aici.
Évelyne Heyer, specialistă în antropologie genetică şi autoare a cărţii Odiseea genelor, vorbește într-un interviu despre poveştile conţinute de ADN‐ul nostru.
Mihai Mincan reconstituie portretul unui român care acum vreo 15 ani pleca într‐una dintre cele mai stranii, dificile şi absurde călătorii din istoria navigaţiei: traversarea Oceanului Arctic într‐o barcă de şase metri lungime. Dan Ungureanu o ilustrează. De citit aici.
Poate foraging‐ul – căutarea şi colectarea hranei în natură – să crească interesul oamenilor pentru protejarea habitatelor unor plante? Scrie despre asta Mona Petre, autoarea volumului „Ierburi uitate. Noua bucătărie veche”, apărut recent la editura Nemira. Ilustrațiile sunt create de Tuan Nini. De citit aici.
Numărul 4 al revistei Scena9 pe hârtie este disponibil integral în ediție digitală, în colecția Arcanum - cea mai mare arhivă online de presă din Europa de Est. Îl găsiți aici și îl puteți citi, alături de toate celelalte publicații, în baza unui abonament plătit la Arcanum.
Editor: Vlad Odobescu
Design grafic: Radu Manelici
