La aproape două luni după ce am scris despre conturile de Instagram alimentate cu pornografie infantilă și pornografie din răzbunare, acestea sunt în continuare active și multe adolescente sunt expuse împotriva voinței lor. Niciuna dintre fetele cu care am vorbit și care au fost victime ale revenge porn-ului pe aceste conturi nu a fost contactată până în prezent de poliție. Cu toate acestea, distribuirea de pornografie fără consimțământ e cu un pas mai aproape să devină infracțiune, după ce Parlamentul a adoptat pe 10 iunie o propunere de lege împotriva violenței online.
Cu mai puțini moderatori de conținut, Instagramul a devenit pe timp de pandemie o sursă permanentă de pornografie infantilă și pornografie din răzbunare printr-o serie de conturi numite „fete cuminți”, unde zeci de copile și adolescente își găsesc imaginile intime publicate fără acordul lor. Fotografii și video-uri cu corpurile goale ale fetelor ajung uneori în telefoanele a zeci de mii de utilizatori anonimi, majoritatea bărbați, care fac schimb pe chatul privat „Porn(RO)Info” de pe aplicația Telegram. Despre cele două rețele am scris pe larg aici, la sfârșitul lui aprilie.
La câteva zile după publicarea articolului, Centrul FILIA, o organizație care luptă pentru drepturile femeilor din România, a făcut două plângeri penale la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), împotriva seriei de conturi „fete cuminți” de pe Instagram și a chat-ului privat „Porn(RO)Info: Sursa nr. 1 de conținut +18 și informații despre târfe din România!” de pe Telegram. În urmă cu două săptămâni, un tânăr care dorește să rămână anonim a făcut o plângere la poliție împotriva aceleiași serii de conturi cu pornografie de răzbunare și pornografie infantilă de pe Instagram. Până acum, niciuna dintre victimele conturilor „fete cuminți” cu care am vorbit nu a fost contactată de poliție. Una dintre ele, o fată de 14 ani, a fost șantajată în continuare de un cont cu același nume, care la sfârșitul lunii mai i-a cerut poze noi ca să le șteargă pe cele deja postate.
În România, revenge porn-ul nu este considerat încă infracțiune, însă pe 10 iunie, una dintre cele două propuneri legislative pentru incriminarea pornografiei din răzbunare a fost adoptată în Parlamentul României. Propunerea votată îi aparține deputatei USR Cristina Iurișniți, președinta Comisiei pentru Egalitate de Șanse pentru Femei și Bărbați de la Camera Deputaților, și modifică legea pentru combaterea violenței domestice.
Revenge porn sau pornografia din răzbunare se încadrează, în proiectul de lege al deputatei, la „violență cibernetică” și este definită ca „hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea non-consensuală de informații și conținut grafic intim (...) prin intermediul calculatoarelor și telefoanelor mobile inteligente, cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenința, reduce la tăcere victima.” În contextul acestei legi, victima este fosta sau actuala soție sau parteneră a agresorului, iar modificarea nu include cazurile în care făptuitorul are un alt tip de relație cu persoana expusă. Numeroase adolescente cu care am vorbit pentru investigația publicată pe Scena9 au fost însă victimele celor mai bune prietene sau ale colegilor de liceu. Dacă această lege va intra în vigoare, aceste cazuri, deloc neglijabile, rămân în continuare fără niciun ajutor din partea legii.
Prima inițiativă legislativă de incriminare a pornografiei din răzbunare îi aparține senatoarei USR Florina Presadă care, în urmă cu aproape un an, a propus modificarea legii violării vieții private și definirea explicită a fenomenului, cu mențiunea că lipsa consimțământului ar trebui să fie punctul de pornire în judecarea unui caz de revenge porn. În felul ăsta, legea ar putea acoperi toate particularitățile acestui tip de abuz online, iar victimele ar putea să-și găsească dreptatea în instanță, indiferent de relația pe care o au cu agresorul.
Propunerea Florinei Presadă s-a împotmolit însă la Camera Deputaților, unde actualul Guvern a propus câteva modificări: nu se mai consideră infracțiune de pornografie din răzbunare dacă imaginea intimă scoate la iveală informații de interes public sau dacă surprinde o altă infracțiune. Dacă cea de-a doua excepție este legitimă, e destul de greu să-ți imaginezi o situație ipotetică în care o fotografie nud, care nu prezintă vreo infracțiune, ar fi însă de interes public. O altă modificare propusă de Guvern este introducerea intenției de a face rău în definiția abuzului. Însă inițiatoarea proiectului argumentează că, din practica altor țări care deja au legislație care acoperă fenomenul, reiese că intenția e foarte greu de dovedit în instanță, iar alte motive invocate de agresor pentru a se apăra, precum amuzamentul, pot provoca la fel de mult rău victimei ca intenția explicită, verbalizată, de a o umili. Guvernul României își menține poziția și menționează că probele și mărturiile vor demonstra intenția. Însă într-o țară în care poliția nu ia în serios victimele abuzurilor online, iar cele mai explicite dintre probe, cum sunt cele audio, sunt ignorate în anchete, legislația nu le va putea proteja pe victime dacă prin conținutul ei le oferă agresorilor posibilitatea de a scăpa de pedeapsă.
În timp ce politicienii discută sau amână problemele sociale pe ordinea de zi, iar moderatorii rețelelor de socializare nu fac întotdeauna față cantității de conținut generat de utilizatori, victimele pornografiei din răzbunare sunt neajutorate în fața agresorilor. Pe net, sunt de ajuns câteva minute ca o imagine intimă să fie distribuită masiv împotriva voinței tale, cu efecte greu de calculat.
