Am mers în laboratorul de restaurare al Muzeului Brukenthal din Sibiu, să vedem cum primesc șansa la o viață mai lungă două picturi create de celebrul artist Gustav Klimt pentru Castelul Peleș.
Cele două pânze originale, Vara și Primăvara, au fost desprinse de pe pereții Sălii de teatru aflate în Muzeul Național Peleș din Sinaia și aduse la Brukenthal. Ele fac parte dintr-un lot de lucrări comandate la sfârșitul secolului 19 de Casa Regală a României pentru interioarele castelului Peleș. Pânzele au fost realizate de atelierul vienez de pictură Künstler-Compagnie, fondat de Gustav Klimt, alături de fratele său, Ernst Klimt, și de colegul lor de breaslă, Franz Matsch. Cei trei au fost invitați de Carol I să decoreze sala de teatru și alte câteva spații din reședința sa de la Sinaia, iar astăzi colecția de la Peleș e singura din România care găzduiește lucrări ale lui Klimt.
Pictor și decorator austriac, născut în 1862, Gustav Klimt a fost unul dintre cei mai importanți inițiatori ai Secesiunii vieneze, mișcare creată ca reacție la instituțiile artistice conservatoare. Cel mai des în cultura populară e cunoscut însă drept autorul „Sărutului” și al „Portretului Adelei Bloch-Bauer” sau poate, mai generic, pictorul ale cărui lucrări sunt pline de auriu și erotism.
Senzualitatea feminină din picturile lui Klimt a fost percepută prin filtre diferite, de la romantic, la pornografic. În 1894, Klimt și colegul său Franz Matsch, au primit comandă din partea Ministerului Educației din Viena să picteze o serie de lucrări, din care Klimt a pictat trei: „Medicina”, „Filosofia” şi „Jurisprudența”. Toate trei conțineau nuduri și au fost refuzate de Universitatea din Viena, dând naștere la controverse legate atât de interpretarea conceptelor academice, cât și de indecența. În aceeași perioadă, membrii Secesiunii vieneze au creat revista Ver Sacrum (Primăvara sacră), pentru care Klimt a făcut schița lucrării Nuda Veritas (Adevărul gol-goluț), care înfățișează o femeie dezbrăcată, ținând în mână o oglindă întoarsă spre privitor. Textul scris deasupra ei poate fi citit ca un manifesto: „Dacă acțiunile și arta ta nu pot satisface pe toată lumea, ar trebui să-i satisfaci măcar pe câțiva. Să mulțumești pe toată lumea e periculos.”
Vara și Primăvara, pânzele ajunse în laboratorul de la Brukenthal, nu au stârnit controverse, însă păstrează mult din senzualitatea portretelor sale ulterioare. La fel ca restul lucrărilor de la Peleș, ele au fost făcute între anii 1883 - 1886, înainte ca stilul lui Klimt să vireze spre cel care l-a făcut cunoscut în istoria artei. Restauratorii au scanat lucrările cu raze X și au făcut o serie de analize chimice, pentru a determina ce pigmenți au fost folosiți la crearea lor. Apoi le-au trecut printr-o serie de operațiuni minuțioase și precise - toaletarea marginilor textile, desprăfuirea întregii suprafețe, curățare chimică și la final, reîmprospătarea cromatică pe mici porțiuni. O muncă aproape invizibilă, dar care ajută lucrările să capete o viață nouă în ochii privitorilor. Restaurarea lor va fi gata în luna noiembrie, urmând ca ele să fie remontate la Palatul Peleș din Sinaia.
