S-au redeschis parcurile, unii așteaptă și terasele, în iunie - dar, până atunci, noi rămânem pe poziții online și în case. De-acolo vă aducem săptămâna asta un material grafic impecabil de la NYT, două serii documentare, un scurtmetraj de la Teheran și un podcast nou-nouț despre istorie.
An Incalculable Loss, un material NYTimes despre cei 100.000 de oameni morți de COVID-19 în America
Una dintre cele mai greu suportabile discuții din ultima vreme, directe sau doar întrezărite în rețeaua cea de toate zilele, e cea cu negaționiștii pandemiei, care-și încep timid tirada prin „Cunoști personal pe cineva care-a murit de COVID?”. Așa-mi imaginez că se simțeau în vechime și oamenii care priveau spre pădurea de la marginea tribului și credeau că acolo se sfârșește lumea. Tocmai de-asta, articolul conceput de The New York Times, care adună în câte-o frază povestea celor aproape 100.000 de morți din SUA din această primă parte a pandemiei de coronavirus, e cu atât mai importantă. Fiindcă ne lărgește orizontul îngust și injectează viață în fluxurile de statistici despre moarte. Cei care-au murit și au lăsat în urmă un gol au fost oameni cu joburi, prieteni, angoase, pasiuni și speranțe, la fel ca noi toți cei rămași în urmă. (Andra)
The Last Dance (2020, r. Jason Hehir), Netflix
Ca pentru toată lumea, și pentru fanii sportului măsurile pentru prevenirea răspândirii COVID-19 au fost greu de dus. Competițiile sportive s-au anulat în întreaga lume și împătimiții au rămas fără spectacolul și comuniunea pe care le regăseau pe terenuri și gazoane - așa că s-au refugiat în reluări și seriale. Una dintre seriile documentare-vedetă ale perioadei este povestea carierei sportive a baschetbalistului Michael Jordan. Trece prin toate suișurile și coborâșurile superstarului din NBA - și promit că nu trebuie să-ți placă baschetul (nici măcar sportul) ca să te bucuri de ea. De la influența publicității asupra carierei unui sportiv „mare” la ce înseamnă să muncești ca să ajungi la succes (și apoi să-l pierzi), la cum te ajută (și te și coboară) echipa și sistemul de campionat, atunci când ai de a face cu o traumă personală (în cazul lui Jordan, dependența de jocuri de noroc, abuzul de cocaină și moartea tatălui). Multe voci din NBA s-au grăbit să spună că e o (auto)biografie romanțată - Jordan s-a implicat în producția documentarului. Din punctul meu de vedere, e o serie care merită urmărită pentru că iese din tiparul obosit al poveștilor din sport: avea talent, a muncit, a cunoscut gloria și apoi a trăit fericit până la adânci bătrâneți. The Last Dance e, într-adevăr, cu glorie, dar e și cu decădere; cu muncă, dar și cu eșec. (Ioana)
Trial by Media (2020, docu-series), Netflix
În anii ’90, când noile tehnologii intrau din ce în ce mai mult în viețile noastre, reality show-urile au înflorit pe ecrane și ne-au molipsit privirile cu intimitatea dezvăluită în direct, în care cetățeanul obișnuit se bucura de cele 15 minute de faimă. În ultimele decenii, presa și industria entertainmentului s-au trezit cu o superputere: poveștile și personajele lor pot rescrie istoria și influența dreptatea socială. Cele șase cazuri prezentate pe larg în seria asta de pe Netflix îți arată cum forma pe care o primește un subiect în spațiul public modelează deciziile în instanță și concepțiile noastre despre bine și rău. (Venera)
Our Iranian Lockdown, de Sara Khaki și Mohammad Reza Eyni, The Guardian
O carantină poetică în Teheran. Un documentar de 10 minute cu și de un cuplu de iranieni (regizorii Sara Khaki și Mohammad Reza Eyni), care ne primesc în intimitatea lor și ne arată: plânsul, atunci când un unchi le moare de Covid; muzica, atunci când tipa cântă o melodie în persană într-un videocall cu tatăl ei; dansul, după ce au pregătit masa de Nowruz (Anul Nou persan). (Delia)
American History Tellers - un podcast despre istoria SUA
Găzduit de istoricul Lindsay Graham (a nu se confunda cu politicianul Lindsey Graham), American History Tellers este noul hit printre podcasturile educaționale (This History Podcast Gets More Listeners Than Oprah sună un titlu recent) și acoperă subiecte precum Marea Criză Economică, Prohibiția, Războiul Rece, istoria FBI-ului, istoria drepturilor civile ș.a. Ce mi-a plăcut la podcastul ăsta, pe lângă faptul că e gândit (și povestit) în mod captivant, e că mută accentul dinspre personajele „mari”, cele mitizate și gonflate, spre oameni obișnuiți (adică cei care fac, de fapt, istoria) și spre episoade mai puțin cunoscute din istoria americană, care au fost băgate sub preș. (Ionuț)
Imagine principală: Sándor Szakács, 1 mai 1979, Târgu-Mureș, via Arhiva Azopan
