Artele se întorc încet, încet la viață în spațiul public, care începe să semene, timid, cu cel de dinaintea pandemiei. Ce rămâne un reminder al faptului că, în ciuda aparentei reveniri, pandemia își continuă bilanțul, sunt noile reguli care redesenează evenimentele: distanța, locurile limitate, mutarea, pe cât posibil, în aer liber. Pentru săptămâna asta, avem proză scurtă, dans, un western atipic și muzică lăutărească + o expoziție-temă de gândire.
August de Elena Vlădăreanu: lectură & autografe, București, Modul Cărturești, luni, 28 iunie, de la 18:30
Elena Vlădăreanu e una dintre scriitoarele pe care ați tot întâlnit-o pe Scena9, fie prin anchetele ei despre prezența femeilor în lumea literară oficială de la noi sau în preajma Premiilor „Sofia Nădejde”, pe care le-a co-fondat, fie prin poemele ei despre bani.muncă.timp liber ori despre maternitate. Ba chiar am fost acasă și la ea și la regizorul Robert Bălan, unde am vorbit cu ei despre cum își împart viețile de artiști cu muncile casnice. Astă-seară, o puteți întâlni pe Elena Vlădăreanu la terasă, unde își lansează cea mai nouă carte. De data asta, e un volum de proză scurtă, publicat la Nemira. N-am pus încă mâna pe August, dar sună excelent de citit în vacanță: „pe litoral sau în zone montane, pe drum ori în apartamente sufocate de căldură sau de oameni –, cele zece proze scurte din August surprind viața domestică, cu toate ale sale: dinamici de cupluri, relații sociale, negocieri personale, violență, victorii mărunte, maternitate, descoperiri, revolte, îndrăgostiri, copilărie, infidelități, mici bucurii și multe altele.” (Andra)
BABAE, spectacol de dans contemporan al artistei Joy Alpuerto Ritter, București, Centrul Național al Dansului, marți, 29 iunie, de la ora 20
Ce prinde cel mai bine după mai bine de un an de izolare, distanțare și anxietate? Un dans ritualic reinterpretat, desigur. În dansul ăsta se întâlnesc rădăcinile dansului popular filipinez, dansul contemporan și nenumărate istorii despre forța femeilor. Toate astea, în spectacolul artistei Joy Alpuerto Ritter, care-a învățat dansul filipinez la cursurile organizate de mama ei în Germania, iar după multe battle-uri câștigate pe scene hip-hop și câțiva ani de acrobații aeriene la Cirque du Soleil, a devenit una dintre cele mai originale dansatoare și coregrafe din Europa prezentă. BABAE e primul spectacol internațional prin care CNDB se redeschide publicului după pandemie, așa că aveți toate motivele să mergeți la ritual. (Andra)
Trailer of "BABAE" a Solo Dance Performance from & with Joy Alpuerto Ritter from Christine Joy Ritter on Vimeo.
Meek’s Cutoff, proiecție F-Sides Cineclub 2.3, București, Curtea Școalei, joi, 1 iulie, de la ora 20:30
Westernul atipic, care răstoarnă convențiile genului (&barierele de gen), regizat de Kelly Reichardt, în 2010, se vede joi la Curtea Școalei, prefațat de o discuție super relevantă despre munca de teren și de cercetare, într-o grilă feminină/feministă. Pledând de la povestea rătăcitorilor prin Oregon, jurnalista Lina Vdovîi și antropologa Ana Chirițoiu vor sta de vorbă cu Alexandra Lulache, co-fondatoare F-Sides, despre explorările lor în teren și cum au fost ele influențate de identitatea lor feminină. Bilete de aici. (Ioana)
Un weekend în ritm de taraf, Food Hood, București, sâmbătă și duminică, 3-4 iulie
Dacă ți-era dor de Balkanik Festival, weekend-ul viitor s-ar putea să ți se pară un preludiu numai bun. Sâmbătă și duminică ai parte de street food și concerte cu muzică lăutărească cu muzicianul Ionel Tudorache, care a făcut istorie pe scenă alături de artiști ca Gabi Luncă și Romica Puceanu, și Corina Sîrghi & taraful Jean Americanu, tineri care încearcă să mențină aprins focul acestui gen muzical în vremurile noastre fragmentate. Bilete poți să-ți iei din timp de aici. (Venera)
[În]toarcem cânepa spre viitor (expoziție și forum), sala Tancred Bănățeanu, Muzeul Național al Țăranului Român, București, deschisă până pe 18 iulie
Acum vreo trei ani discutam cu Mona Petre, inițiatoarea Grădinii Istorice, despre plantele din farfuriile noastre. Am ajuns și la cânepă, folosită între altele pentru o prăjitură preparată cu migală în Moldova acum ceva vreme. Mi-a spus atunci și povestea cânepii ca material, care după cel de-al Doilea Război Mondial a devenit victimă a unui lobby-ului bumbacului. Acum câțiva ani a fost permisă din nou cultivarea acestei plante la noi, însă suprafețele sunt mici. Evenimentul de la Muzeul Național al Țăranului Român vrea să readucă în discuție, prin conferințe, instalații artistice și performance-uri, potențialul cânepii în România. (Vlad)
