Începe Târgul de carte Bookfest 2023 (24-28 mai, Romexpo, pavilionul B2, intrare liberă). Invitatul de onoare din acest an este Italia – evenimentele dedicate culturii italiene pot fi găsite aici.
Ficțiune tradusă
Evenimentul Târgului în materie de ficțiune în traducere este probabil Cărțile lui Iacob (trad. Cristina Godun, Polirom), masivul roman istoric al Olgăi Tokarczuk, laureata Nobel din 2018. Poate fi cumpărat împreună cu noua traducere din Ulise de James Joyce, realizată magistral de Rareș Moldovan tot pentru Polirom.
Din colecția Anansi de la PandoraM mă interesează înainte de toate Refugiul timpului de Gheorghi Gospodinov (trad. Mariana Mangiulea Jatop), roman SF (kind of...) nominalizat la International Booker Prize 2023, Angajații de Olga Ravn (trad. Ovio Olaru) și eseurile autobiografice ale lui Maggie O’Farell – autoarea lui Hamnet – din Exist, exist, exist (trad. Mihaela Buruiană).
Am mai pus pe listă romanul Prinde iepurele de Lana Bastasic (trad. Octavia Nedelcu, Black Button Books), volumul borgesian Teatru de hârtie („o istorie a literaturii lumii în 38 de povestiri ale unor autori inventați”) de Milorad Pavić (trad. de Mariana Ștefănescu, Corint) și noua traducere din capodopera lui Alain-Fournier Marele Meaulnes (trad. Andreea Vlădescu, Corint).
O recuperare-eveniment este editarea la Dezarticulat a unei traduceri interbelice din Dracula de Bram Stoker; ediția de acum strânge pentru prima dată într-un volum versiunea lui Ion Gorun din 1928-1929 (inițial fusese publicată în foileton într-o revistă), fiind însoțită de ilustrațiile din epocă și de un amplu studiu semnat de anglista Anca Simina Martin.
În fine, un SF de Alastair Reynolds, unul dintre cei mai buni autori de gen: Eversiune (trad. Emil Sîrbulescu, Nemira). Și volumul patru din seria Sandman a lui Neil Gaiman: Anotimpul Cețurilor (trad. Alex Văsieș, Grafic – imprint Art).
Ficțiune.ro
N-am găsit foarte multe titluri de ficțiune română care să-mi provoace curiozitate. Poate la Gaudeamusul din toamnă/iarnă. Excepțiile încep cu romanul Acasă, departe de Adrian G. Romila (Polirom) și cu KIWI 2023. Trecuturi, antologia de proză scurtă română și internațională editată de Marius Chivu (Polirom). Continuă cu micul volum Treș, scris de Dan Naciu și Dan Sociu (Tracus Arte).
Radu Paraschivescu scoate un nou volum de proză satirică (gen în care se mișcă precum peștele în apă), Garoafe la bordel (Humanitas).
Mai adaug ediția aniversară (40 de ani de la prima publicare) a romanului Dimineață pierdută de Gabriela Adameșteanu (Polirom). Din păcate, coperta este urâtă cu spume.
De asemenea, în materie de literatură pentru copii, aștept cu nerăbdare volumul 5 din seria Rostogol de Lavinia Braniște, Fanfara lui Rostogol (Arthur).
Poezie
George State revine cu Sarx (Nemira), un volum de poeme care ar trebui să provoace poezia.ro să exploreze și alte concepte. I-am scris un blurb care poate fi citit aici (sau pe coperta a patra).
Un nou volum-manifest feminist de la Medeea Iancu: Țesătoarea. Opera instrumentală (frACTalia).
Și un nou volum de la Radu Vancu, Kaddish (Casa de Editură Max Blecher).
La Tracus Arte este reeditat Comentarius Perpetuus, volumul scris de Mircea Ivănescu în colaborare cu Rodica Braga.
Nonfiction
Nonficțiunea oferă cea mai bogată secțiune a acestei ediții a Târgului.
Încep cu traducerea celui mai recent volum al comparatistului David Damrosch, spectaculosul Ocolul Pământului în 80 de cărți (trad. Georgeta Constantin și Monica Dobrescu, Tracus Arte). La noi se traduc prea rar cărți de teorie și critică literară – iată o binevenită excepție. Alt volum de eseuri și critică literară este Provocarea labirintului de Italo Calvino (trad. Smaranda Bratu Elian și Oana Boșca‑Mălin, Humanitas).
Două volume importante (amândouă la Humanitas) cu autori străini pe teme de istorie română: Istoria mămăligii: Povestea globală a unui preparat național de Alex Drace-Francis (trad. Anca Bărbulescu) și Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918–2023 de Oliver Jens Schmitt.
Tot la Humanitas apare o traducere din chineza clasică a tratatului Arta războiului de Sun Zi (trad. Mugur Zlotea). Și un volumaș de Giorgio Agamben, Misterul răului. Benedict XVI și sfârșitul veacurilor (trad. Anamaria Gebăilă).
David Foster Wallace este prezent cu două volume de eseuri: cartea despre tenis Teoria corzilor (trad. Radu Paraschivescu, PilotBooks) și Asta este apa (Black Button Books).
Manifestele sufragetelor (trad. Deniz Otay, Vellant) antologhează o serie de texte din istoria luptei pentru drepturile femeilor.
Din seria cărților de știință popularizată de la Humanitas mă atrage în primul rând Viața la limită. Maturizarea biologiei cuantice de Jim Al-Khalili, Johnjoe McFadden (trad. Oana-Maria Cojocaru) – o încercare de a unifica biologia și fizica cuantică.
Asediul invizibil. Ascensiunea Coronavirusurilor și căutarea unui remediu de Dan Werb (trad. Alfred Neagu, Sapiens) oferă „o istorie lungă de milenii (...) a unei familii virale responsabile de cel puțin alte două epidemii, care au apărut în China şi în Rusia, în secolele al XI-lea şi al XIX-lea”.
În fine, o carte de nișă, dar importantă: Compendiu de gramatică a limbii ebraice de Spinoza (trad. Ioana Bujor, Editura Universității din București).
Trecând la nonficțiunea scrisă de autori români, mă opresc la două volume care discută din unghi filozofic cultura digitală: Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală de Constantin Vică (Editura Universității din București) și Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare de Mihnea Măruță (Humanitas).
După ce a călătorit în Himalaya și în Anzi, Marius Chivu a ajuns și în Atlas; ca și precedentele două volume, Trei săptămâni în Atlas (Humanitas) este bogat ilustrat.
Vasile Ernu publică la Cartier al doilea volum din jurnalul său de Facebook, intitulat optimist Jurnal la sfârșitul lumii II. Să sperăm că până la sfârșitul real al lumii mai apucă să scrie totuși câteva volume.
Sub titlul Eseuri (Tracus Arte, Iulian Bocai publică câteva texte despre criza literaturii (a vechiului concept de literatură, cel puțin) în ultimele decenii. Puteți citi elaboratele recenzii ale lui Bocai pentru Scena9 aici.
Cine dorește un pic de distracție poate merge la lansarea cărții Geneză și Înviere. Cum citim azi Biblia? de Mihail Neamțu și Adrian Papahagi. Autorii – care s-au afurisit reciproc de curând – vor fi asistați de diplomatul Teodor Baconschi. Prevăd o tensiune aproape sexuală între acești Mari Bărbați. Dar un pic de scandal potențial într-un Bookfest altfel destul de banal nu are ce să strice.
