Începem o nouă săptămână de petrecut (mai mult) între patru pereți și ne petrecem serile libere cu filme, spectacole și discuții online.

Rock Talks: Elif Shafak meets Matei Vișniec, Institutul Cultural Român la Londra, eveniment online, luni, de la orele 18:30

În seara asta, și-au dat întâlnire doi scriitori care au cucerit cititorii cu cuvintele lor. Unul scrie despre abuzuri, nedreptăți și se luptă pentru libertatea de exprimare în Turcia lui Erdogan, altul e apreciat pentru piesele sale de teatru atât în România cât și în Franța. Pe Elif Shafak și Matei Vișniec îi poți asculta online în seara asta, după ce citești aceste rânduri, într-o discuție despre reziliență, cenzură și rolul ficțiunii. (Venera)

The Man Who Would Be Free | DM Online, de luni, 9 noiembrie, ora 8, până marți, 10 noiembrie, la aceeași oră

Există câteva nume de disidenți din perioada comunistă pe care le cunoaștem: inginerul Gheorghe Ursu, avocata Doina Cornea sau omul de radio Neculai Constantin Munteanu. Numele Cezar Mititelu, în schimb, pare să se fi pierdut în negura ultimelor decenii - deși cazul lui e cu adevărat remarcabil. Dacă în dreptul celor de mai sus putem înscrie fără prea mari dubii domeniile în care au activat, Mititelu e notabil tocmai pentru că e omul care a refuzat să muncească sub regimul Ceaușescu. Arestat pentru „parazitism social”, internat la psihiatrie pentru a se stabili dacă e apt de muncă și influent în rândul studenților la Filosofie din epocă, Mititelu s-a sinucis, în cele din urmă, în 1999. Până atunci, însă, s-a străduit din răsputeri să-și trăiască viața exact așa cum dorea, sub auspiciile unui regim opresiv. Mai multe în filmul difuzat online de Centrul Ceh, The Man Who Would Be Free (RO: Omul care a vrut să fie liber) - r. George Chiper-Lillemark, Mihai Mincan, 2019, 106 min. Filmul poate fi vizionat gratuit aici. (Ioana)

100 de ani de animație românească, marți, 10 noiembrie, Rezidența BRD Scena9 & Animest

O expoziție care marchează împlinirea a 100 de ani de la proiecția pe marele ecran a primului film românesc de animație și care cuprinde, pe lângă postere și piese de recuzită, și lucrări de Maria Bălan, Maria Surducan și Hybrid Lab. Sunt mai multe reinterpretări aici ale filmului de animație Păcală în lună, realizat de Aurel Petrescu în 1920. Ca și celelalte filme de animație făcute în anii 20-30 de către caricaturistul Aurel Petrescu, și Păcală în lună a fost pierdut și nu se găsește în nicio arhivă. Expoziția poate fi vizitată până pe 22 noiembrie, cu intrare liberă. (Ionuț)

A fishy Zoom with Lulu Miller, online, marți, 10 noiembrie, de la ora 19

Lulu Miller e jurnalistă americană de știință, co-fondatoarea Invisibilia (un podcast despre forțele invizibile care ne modelează comportamentele) și una din gazdele podcastului Radiolab. O preocupă subiecte precum sănătate mintală, dizabilitate și natură, pe care le explorează nu doar audio, ci și în scris. A publicat, printre altele, în The New Yorker și a scris cartea „De ce peștii nu există”, un volum care îmbină biografia cu aventura științifică.

La întâlnirea de mâine, Lulu Miller va citi un fragment din cartea ei (care va apărea luna aceasta la editura Publica) și va vorbi despre haos și ordine, teme mai actuale ca oricând. Parteneră de discuție îi va fi liceanca Sophia Țigănaș, scriitoare și editor fondator al revistei The Calypso Journal - care radiografiază viața generației Z. Dacă vrei să participi la discuție, completează acest formular, până marți, ora 14:00.

Making of: Despre tine (o versiune) - de Vava Ștefănescu | Dance me to the End of…, online, marți, 10 noiembrie, de la ora 18

O producție video care documentează realizarea spectacolului de dans Despre tine (O versiune), pe care Vava Ștefănescu l-a creat acum 23 ani. Coregrafa l-a repus în scenă în 2020, într-o variantă nouă, care îi are ca protagoniști pe artiștii Diana Solomon și Cătălin Munteanu. 

Spectacolul inițial avea 5 scene, iar publicul alegea ordinea primelor 4: Copilul, Strada, Casa, Dragostea. Ultima scenă, Calul, era o improvizație și pornea de la energia creată în sală. În versiunea originală, dansul avea ca suport vizual o serie de imagini semnate de fotograful Cosmin Bumbuț și de tatăl Vavei Ștefănescu. Imagini există și în versiunea actuală, însă acestea sunt reinterpretate. (Delia)

foto cover: Roald Aron