Se fac trei ani de la ultima recomandare pe care am făcut-o pe Scena9 pentru Târgul de carte Gaudeamus. În 2020 și 2021, din motive de pandemie, evenimentul central al pieței editoriale din România nu a mai avut loc. Așa că așteptările sunt pe măsură pentru ediția 7-11 decembrie (Pavilionul B2 Romexpo, același de la Bookfest – mai potrivit probabil decât tradiționalul Pavilion Central). Din fericire, titlurile care urmează să fie lansate acum satisfac în mare măsură așteptările. 

Ca de obicei, principala atracție a cititorilor/cititoarelor care vizitează Târgul nu stă atât în obținerea unor reduceri (acestea sunt mai mari pe platforme online ca Elefant sau Libris), cât în viziunea globală asupra pieței de carte oferită de Gaudeamus. Atâtea și atâtea volume noi și vechi puse laolaltă, într-un spațiu comun. Ce să alegi? Pe de o parte, există presiunea exercitată de evenimentele mainstream, de titlurile momentului. Pe de altă parte, curiozitatea provocată de editurile mai puțin vizibile (sau chiar invizibile) în restul timpului, excitația de a vâna rarități și surprize. În sugestiile care urmează am încercat să păstrez echilibrul între cele două aspecte. Din păcate, catalogul online Gaudeamus sugerează că majoritatea evenimentelor aparțin marilor edituri. Destule edituri mai mici care aveau în portofoliu cărți remarcabile nu au putut să participe. 

Ficțiune tradusă

Unul dintre evenimentele Târgului ar fi fost fără îndoială noua traducere a lui  Ulise de James Joyce, realizată de Rareș Moldovan. Din păcate, cartea va ieși de sub tipar abia la începutul lui 2023. Oricum, profitând de momentul simbolic (în 2022 s-au făcut 100 de ani de la publicarea ediției originale), Humanitas a retipărit în vară vechea versiune a lui Mircea Ivănescu, revizuită de Ioana Zirra. Abia aștept să le compar. 

Din spectaculoasa colecție Anansi de la PandoraM recomand în primul rând capodopera lui Benjamín Labatut Când nu mai înțelegem lumea (trad. Marin Mălaicu-Hondrari), docufiction despre pulsiunile contrare (creative și distructive) ale științei, și Nimeni nu vorbește despre asta de Patricia Lockwood (trad. Domnica Drumea), un scurt roman experimental despre impactul rețelelor de socializare asupra vieților noastre. Traducere din Annie Ernaux, recenta câștigătoare a Premiului Nobel pentru Literatură, cu Pasiune simplă. Confesiunea adolescentei, realizată de Mădălina Ghiu și Vasile Zincenco, este la rândul său un eveniment. 

De la Nemira mi-a plăcut mult ultimul roman al lui Julian Barnes, Elizabeth Finch; tradus impecabil de Radu Paraschivescu, cu un caracter eseistic/biografist, are în centru figura unei profesoare de „Cultură şi civilizaţie” obsedate de fascinantul împărat roman Iulian Apostatul. 

Editura Cartea Copiilor scoate al cincilea volum din seria Corto Maltese, Etiopicele (trad. Iulia Dromereschi); prefața scrisă de Andrei Gorzo mă face să-l pun pe lista achiziții, deși îl aveam și în ediția franceză. 

Ficțiune.ro

În materie de ficțiune scrisă în română, Gaudeamus 2022 este dominat indiscutabil de două megaromane istorice (dar nu numai), cu rădăcinile înfipte în secolul al XIX-lea: Theodoros de Mircea Cărtărescu (Humanitas) și Solomonarul de Florin Chirculescu (Nemira). Amândouă vor fi discutate cât de curând pe Scena9. 

Pentru un topping la coșul deja umplut de aceste două cărți, pot fi vizitate cu folos colecțiile dedicate autorilor români de la Polirom, Humanitas, Nemira, Litera etc.

Nonfiction

Alt eveniment al Târgului este masiva lucrare colectivă editată de Adriana Babeți Dicționarul romanului central-european din secolul XX (Polirom), aflată în lucru de mulți ani. Tot la Polirom a apărut Zorii tuturor lucrurilor. O nouă istorie a omenirii de David Graeber și David Wengrow (trad. Miruna Munteanu), una dintre cele mai discutate (și controversate) cărți din 2021 la nivel internațional; cei care au cumpărat în draci Sapiens-ul lui Yuval Noah Harari pot găsi aici o alternativă mai complexă. 

Unul dintre bestseller-urile de la Gaudeamus va fi fără îndoială Babel. La început a fost Cuvântul de Dan Alexe (Humanitas), „inițiere ludică în știința lingvisticii”. 

O carte spectaculoasă despre cărțile din Renaștere este Librarul din Florența. Vespasiano da Bisticci și manuscrisele care au iluminat Renașterea de Ross King (trad. Iulian Bocai, Nemira).

Ca mare fan al lui Robert Macfarlane (am scris aici pe Scena9 despre el) nu aș putea rata Vechile drumuri. O călătorie pe jos (trad. Roxana Truță, Polirom). Tot în materie de literatură de călătorie aștept să citesc bogat ilustratul volum Medina infinită: Călătorii la întâmplare şi alte întâmplări de călătorie de Iulian Comănescu (Humanitas). 

Un eveniment care vine parcă de nicăieri este traducerea celor șase volume din Metoda lui Edgar Morin, una dintre cele mai importante cărți de (meta)filosofie publicate în Franța după al Doilea Război Mondial; apare la Editura Cartea Românească Educational, unde apar și tot felul de cioace și care nu specifică pe pagina sa traducătorul/traducătorii. Dar o s-o caut oricum. 

Două volume de critică literară/istorie a ideilor revizitează doi mari poeți interbelici, Ion Barbu și G. Bacovia: Adâncul acestei calme creste. Programul de la Erlangen și poetica Jocului secund de Bogdan Suceavă (Polirom) și Bacovia şi noul regim al literaturii de Paul Cernat (Eikon). La Tracus Arte a apărut un volum de pionierat în genul său, Rapul este poezie. O incursiune în cultura hip-hop românească de G.P. Volceanov. Nu în ultimul rând, semnalez o lucrare extrem de utilă nu doar studenților de la Litere: Dicționar de stilistică. Poetică, retorică, naratologie, versificație de Mihaela Mancaș (Spandugino).

În fine (și nu doar pentru că vin sărbătorile) recomand O istorie naturală a exerciţiului fizic. Știința mișcării, a odihnei și a sănătății de Daniel E. Lieberman (trad. Andreea Rosemarie Lutic, Polirom).

Poezie

În splendida serie Cartier de Colecție a Editurii Cartier apar câteva antologii importante dedicate unor poete optzeciste, nouăzeciste, douămiiste: Vremea poemului înalt de Magda Cârneci (poeme alese de Al. Cistelecan, fotografii de Ana Toma), Îngeriada de Judith Meszaros (ediție îngrijită de Claudiu Komartin cu o prefață de Rita Chirian și o postfață de Anastasia Gavrilovici), Ce pot distinge în întunericul sălii. Poeme alese 2002 – 2020 de Elena Vlădăreanu (fotografii de Alexandra Turcu). Dacă Magda Cârneci și Elena Vlădăreanu sunt figuri canonice, antologia Judith Meszaros recuperează una dintre figurile enigmatice și dramatice din anii 90; recuperare cu atât mai utilă cu cât cele două volume scoase de poetă deveniseră aproape imposibil de găsit.  

Tot la Cartier au revenit cu volume noi douămiiștii Adrian Schiop cu Nu e dragoste (poezie queer scrisă mostly în jurul lui 2000; o cronică de Mihnea Bâlici aici), Claudiu Komartin cu Inoculare. Hore pentru zădărnicirea combaterii (ecou postironic al pandemiei de COVID) și Răzvan Țupa cu Poetic: interfața sonoră  (365 de poeme de dragoste postumane și unul uman). De la Cartier n-ar trebui ratat nici noul volum al Alinei Purcaru, Tot mai multă splendoare. (Cronica lui Mihnea Bâlici e aici.) 

La frACTalia a apărut unul dintre cele mai importante volume de debut din 2022 (alături de Cazzo al lui Mihnea Bâlici), stilizări, ap de Alexandru Adam: poezie queer/conceptuală care ar merita discutată pe larg.