Primul easter egg dintr-un joc video a apărut în Adventure (1979), lansat fără ca producătorul Atari să aibă habar de mesajul ascuns într-un labirint digital de Warren Robinett, creatorul jocului.
Această informație apare în primele pagini din Ready Player One, și nu din întâmplare: în anul 2040, James Halliday, un multimiliardar genial și excentric, îşi lasă prin testament toată averea celui care va descoperi „oul de Paşte” în OASIS, jocul video pe care îl crease în urmă cu 30 de ani și care devenise principala platformă virtuală a umanității. OASIS, fuziune amplificată între actualele platforme de socializare și jocuri online ca World of Warcraft, a devenit Matricea în care oamenii sunt educați, fac tranzacții, socializează, își oferă entertainment, își duc mai toată viața; este refugiul din fața unei realități în care toate profețiile negre ale ecologiștilor s-au împlinit cu brio.
Ca să găsești easter egg-ul plantat în universul nesfârșit al OASIS-ului, trebuie să descifrezi o serie de indicii obscure, cu care vei descoperi cele trei chei și vei deschide trei uși, la capătul cărora se află marele premiu. Indiciile sunt încărcate de referinţe la anii ’80 ai secolului al XX-lea, în care excentricul Hallyday fusese adolescent: jocuri video, muzică, filme, romane SF etc. Așa se face că în universul romanului lui Cline, anii ’80 sunt din nou la modă – în 2040.
La un prim nivel, Ready Player One este, așadar, o enciclopedie interactivă a anilor ’80. Geek-ii vor fremăta fără îndoială dând de jocuri ca Pac-Man, Joust și Adventure, de albume Rush (în special 2112), de romanele lui Philip K. Dick, de universul Star Wars sau de seriale obscure. Nu-i întâmplător că Steven Spielberg, el însuși un geek, va face un film după Ready Player One (programat să fie lansat în 2018). Fără să fi fost vreodată fanul anilor ’80, un tunel fără capăt de frizuri obosite și de haine nasoale, am descoperit citind romanul lui Cline că este totuși un deceniu în care merită să investești.
La nivelul următor, Ready Player One este unul dintre cele mai adictive romane pe care le-am citit vreodată. Ca să-i sugerez pe scurt formula narativă fără a spoileri prea mult, aș zice că e o combinație între Jocul lui Ender și legendele căutării Graalului (capodopera parodică Monty Python and the Holy Grail este la loc de cinste între referințele cărții, iar personajul principal are un avatar numit Parzival).
Ready Player One nu este o carte doar pentru cei intoxicați de universul jocurilor video. Deși aceștia vor căpăta plăceri suplimentare, nu e nevoie de nopți întregi de World of Warcraft pentru ca motorul romanului să-și livreze la fix adrenalina.
Bonus 1
Romanul a fost tradus de Mihai Dan Pavelescu, cel mai mare traducător de SF pe care-l avem. Versiunile lui briliante din William Gibson, circulând în samizdat în anii ’80, au inspirat întreg fenomenul cyberpunk din SF-ul românesc al anilor ’90.
Bonus 2
Coloana sonoră oficială pentru Ready Player One.
Bonus 3
Am făcut aici câteva recomandări pentru cei interesați de romane pe tema jocurilor video.
Bonus 4
O scurtă piesă fanfiction scrisă de Andy Weir (autorul romanului Marțianul) ca prequel în universul Ready Player One (Ernest Cline a decis să o includă într-una dintre edițiile cărții).
Ernest Cline, Ready Player One, traducere de Mihai Dan Pavelescu, Editura Nemira, 2016, 456 pg., 50 lei
