7 concluzii despre al doilea an de mandat al Primarului Bucureștiului și al echipei sale
Câteva zeci de oameni s-au adunat în fața parcului Cișmigiu, într-o dimineață de final de iulie. Ar fi putut fi la muncă, într-un birou cu aer condiționat, ar fi putut să alerge ca să se mențină în formă sau să hrănească porumbei în parc. În schimb, flutură niște pancarte pe care e scris: „Încă doi ani de zero locuințe sociale”, „Doar 4,28% comunicare cu cetățenii”, „Cu 0% mai aproape de revoluția în trafic”.
Au venit la lansarea raportului „Încă doi ani de beznă și vorbe goale”, realizat de către organizațiile CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Active Watch și Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România – OPTAR.
Raportul analizează activitatea Consiliului General al Municipiului București (CGMB) și a Primarului Bucureștiului Gabriela Firea în al doilea an de mandat (între iunie 2017 și iunie 2018), proiectele de hotărâre adoptate, transparența decizională, mobilitatea urbană.
Toate astea pot să sune un pic tehnic. Dar de fapt, e vorba de accesul cetățenilor la luarea deciziilor. Ce cuvânt ai de spus în legătură cu proiectele care îți influențează viața în orașul ăsta? Ce poți face ca cetățean în afară de a-l înjura pe cel din mașina vecină pentru că stai trei ore în trafic? Poți să acționezi în vreun fel când în cartierul tău se ridică o construcție ilegală? Te ascultă cineva?
Am analizat raportul și am stat de vorbă cu Oana Preda, una dintre autoarele documentului, pentru a înțelege care sunt prioritățile actualei conduceri de la Primăria Capitalei, pe ce se cheltuie banii și cât de mult li se permite cetățenilor să se implice în viața orașului. În plus, am vrut să aflu cine sunt oamenii care monitorizează activitatea Primăriei și ce îi motivează.
7 concluzii ale raportului
-
Foarte puține proiecte de hotărâre intră în dezbatere publică. În schimb, sunt multe „urgențe” introduse pe ordinea de zi suplimentar.
Numai 4,28% dintre proiectele de hotărâre din al doilea an de mandat al Gabrielei Firea au fost publicate pentru dezbatere publică, așa cum cere legea. Cetățenilor nu li se oferă posibilitatea să își exprime punctul de vedere.
Proiectele de hotărâre sunt mecanismul prin care se decide viața unei comunități. Unde se dau bani, cine e numit cetățean de onoare, ce clădiri se salvează, care sunt lăsate în paragină. Sunt dezbătute și votate în ședințele de consiliu.
În București, proiectele sunt urcate pe site-ul primăriei cu cinci zile înainte de ședințele Consiliului. Ceea ce înseamnă că nu prea mai rămâne timp pentru citit, evaluat, dezbătut.
Doar că ele ar trebui anunțate cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte, conform legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. În plus, cetățenii trebuie înștiințați cum pot trimite propuneri, sugestii, recomandări în legătură cu proiectul respectiv.
La aproape fiecare ședință a Consiliului General al Municipiului București sunt proiecte de hotărâre introduse suplimentar pe ordinea de zi (în medie 5 pe ședință). Acestea nu sunt publicate pe site-ul primăriei înainte de ședințe, deci nu ai cum să le studiezi. Uneori chiar și consilierii le primesc în timpul ședințelor. Adio, dezbatere publică.
Legal, suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate până la următoarea ședință.
În practică, multe dintre proiectele care au intrat pe ordinea de zi suplimentar nu sunt chiar urgențe:
-
Numirea unor cetățeni de onoare (Tamara Buciuceanu-Botez)
-
Denumirea unei piețe
-
Înființarea Societății pe Acțiuni Compania Municipală Cimitire București SA
-
Denumirea parcului Centenarului (Primăria vrea să amenajeze un spațiu verde în zona Eroilor, Sector 5, pentru a marca Centenarul)
Domnul Consilier Ciprian Ciucu:
„Domnul președinte pot să văd, pot să primesc ca să știu ce votez? Vă dau cuvântul meu de onoare că nu am văzut acest proiect, l-ați pus pe ordinea de zi, nu mi l-a înmânat nimeni, nu am știut că el există, cum ne puteți cere votul pe ceva ce nu știm."Domnul Președinte de ședință Culea Marian Orlando:
„Domnule consilier general v-a fost comunicat pe e-mail aseară este un proiect care a intrat pe ordinea suplimentară, este o situație urgentă”
(Din proces verbal ședință CGMB)
2. Protestele sunt interzise în fața Primăriei Capitalei, pentru că trotuarul este ocupat de „protestatari invizibili”
Active Watch, CeRe și Optar au făcut cel puțin zece notificări de protest anul trecut. (Adunările publice trebuie anunțate în prealabil). Primăria le-a refuzat pe toate pe motiv că ar fi existat un „protest anterior notificat”, iar legea nu permite organizarea a două proteste în același loc simultan. Oricât de repede te-ai mișca, e cineva mai rapid. Care nu se prezintă, de fapt, la niciun protest.
Aceleași organizații au depus o notificare și pe 1 ianuarie 2018, la 00:06 (la șase minute după artificiile de la miezul nopții!), pentru organizarea unui protest în fața Primăriei Generale. Au vrut să vadă dacă măcar de data asta sunt primii. Notificarea a venit din nou prea târziu. Exista, susțineau autoritățile, un protest anunțat în prealabil.
Irina Zamfirescu, una dintre autoarele raportului, a mers pe urmele acestor protestatari rapizi și invizibili, care ocupă spațiul pentru protest pe tot anul, dar nu se prezintă de fapt la niciun protest. Irina e una dintre cele mai neobosite observatoare ale activității primăriei, despre care scrie pe blogul ei. A descoperit că în spatele acestor falși protestatari e firma SRC Carrom, condusă de Iulia Starcz, care a fost pe lista candidaților PSD-ALDE pentru Consiliul General în 2016.
3. Trei cetățeni au luat cuvântul într-un an, într-un oraș cu peste 2 milioane de locuitori.
Doar trei oameni au putut să ia cuvântul în fața Consiliului General de-a lungul celui de-al doilea an de mandat. Dintre aceștia, unul singur a avut o atitudine critică față de primărie. Ceilalți doi, reprezentanții unor ONG-uri, au susținut două proiecte de hotărâre: sprijin financiar pentru adulții cu dizabilități și program de sterilizare a câinilor și adopție la distanță.
Diferiți activiști, printre care Oana Preda, Irina Zamfirescu, Marian Ivan sau Elena Calistru au trimis cerere să ia cuvântul în ședințele Consiliului General. Nu au primit, însă, aprobare. Orice cetățean are dreptul să își prezinte punctul de vedere, dacă respectă pașii legali: depune o cerere, respectă timpul de vorbire alocat.
„Persoana care conduce ședința publică este obligată să ofere invitaților posibilitatea de a se exprima cu privire la problemele de pe ordinea de zi." Legea 52 din 2003 (art. 9).
Domnul Președinte de ședință Marian Culea Orlando:
„Aș vrea să nu credeți că va fi o regulă, aceasta cu luarea cuvântului de către cetățeni.”
(Proces verbal ședință CGMB)
4. Aparatul administrativ al primăriei s-a extins și mai mult.
Au fost înființate 9 instituții noi (trei de cultură) în cadrul Primăriei Capitalei, ceea ce înseamnă un total de 90 de posturi noi. Atribuțiile unora se suprapun cu cele ale unor instituții deja existente, mai ales la cele de cultură.
1. Comisia pentru Imagine Urbană
2. Casa Artelor Dinu Lipatti
3. Direcția de Guvernare Corporatistă
4. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Deratizare, Dezinsecție, Dezinfecție București;
5. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Iluminat Public București
6. Centrul Cultural Lumina
7. Centrul Cultural Expo Arte
8. Asociația Axa de Dezvoltare Brașov-București-Constanța
9. Administrația Clădirilor Rezidențiale.
Fix în ziua lansării raportului, Primăria a mai pus pe picioare o instituție: Asociația Centru Municipal pentru Dialog București. Dincolo de creșterea aparatului birocratic, toate aceste instituții sunt prilej de noi alocări bugetare.
În plus, primăria a înființat 23 de societăți comerciale în primii doi ani de mandat, care fac parte din Holdingul Municipal „Bucureşti - Capitală europeană”.
5. Se dorește reducerea sărăciei, dar nu se iau măsuri sociale.
Peste 200 dintre proiectele votate în Consiliul General țin de organizarea și funcționarea primăriei.
În comparație, doar 25 de proiecte (de opt ori mai puțin) vizează domeniul social sau al locuirii sociale, deși autoritățile locale și-au asumat o strategie de reducere a sărăciei cetățenilor din București.
„O să ne propunem ca până în 2021 să reducem în proporție de 90% sărăcia.”(Cosmina Simiean, Director General al Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București, Proces Verbal al Ședinței din 31.10.2017)
Șase dintre proiectele sociale reprezintă măsuri de sprijin financiar direct, adică acordarea unor sume de bani. Problema e că pentru cele mai multe nu există criterii sociale, adică pot să beneficieze atât cei cu venituri mici, cât și cei cu venituri mari.
-
Sprijin pentru copii cu dizabilități,
-
Sprijin pentru adulți cu dizabilități,
-
Ajutor pentru familii monoparentale,
-
Vouchere pentru femei însărcinate,
-
Sprijin pentru fertilizare in vitro
-
Premii pentru familii care împlinesc 25, 50 respectiv 75 ani de căsătorie.
6. „Proiectul nu a început.”
În domeniul mobilității urbane, Primăria Municipiului București nu a implementat încă nicio măsură din setul de măsuri pe termen scurt (doi ani) din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030, fie că e vorba de trasarea pistelor de biciclete, adoptarea unor măsuri pentru a încuraja mersul pe jos sau îmbunătățirea infrastructurii de tramvai.
7. „Ca să vă satisfacem acest mic fetiș.”
Activiștii și consilierii generali din opoziție au cerut de mai multe ori publicarea informațiilor publice în formate deschise. În prezent, informațiile sunt oferite ca documente scanate, ceea ce face mult mai dificilă prelucrarea informațiilor. În formatele deschise, poți căuta și organiza informația, poți da copy paste.
Domnul Vasile Săvoiu- Director executiv direcția buget:
„Prin urmare orice fel de cifre veți construi, orice fel de statistici veți face pe baza acestui program, mi-e teamă că nu sunt cele de la Ministerul Finanțelor, dar în fine, ca să vă satisfacem acest mic fetiș o să vi-l…” (Proces verbal ședință CGMB)
Videochat cu autoritățile
Povestea din spatele raportului a început, într-un fel, acum mulți ani. A pornit de la o injustiție și de la oamenii care au încercat să repare nedreptatea, povestește Oana Preda, co-fondatoare CeRe.
În vara lui 2012, pe vremea când Sorin Oprescu era primarul Bucureștiului, câțiva cetățeni din cartierul Lacul Tei i-au alertat pe cei de la CeRe că nu au fost lăsați să intre la ședința de Consiliu General. Se duseseră acolo cu o problemă. O Hotărâre din 2011 a Consiliului lua o bună bucată din Parcul Circului ca să o dea Circului Globus. Cetățenii din Lacul Tei s-au dus la ședință pentru a cere ca acest proiect să fie blocat. Își doreau ca bucata de parc să rămână cetățenilor.
În sediul de atunci al Primăriei, pe Splaiul Independenței, funcționarii de la primărie scoseseră scaunele pentru cetățeni din sala de ședințe. Au rămas doar locuri pentru consilieri și un fel de platou pentru presă.
„În schimb au amenajat fosta cantină ca pe un fel de sală de vizionare, unde puteai să te uiți la televizor și eventual puteai să primești cuvântul și făceai un fel de videochat. Nouă ni s-a părut că e umilitor și ilegal. Și atunci ne-am apucat de această tevatură. Am ținut-o langa cu aceasta campanie de deschidere a primăriei”, povestește Preda.
Împreună cu Irina Zamfirescu, care lucra pe atunci la Active Watch, și alți activiști, au început să monitorizeze constant activitatea Primăriei.
Cam după trei ani de zile au obținut prima victorie. Primarul interimar Ștefănel Dan Marin, care i-a urmat lui Oprescu, a fost de acord să adauge niște scaune pentru cetățeni în sala de ședințe.
„Nu mai sunt scaune"
În 2016, Gabriela Firea a devenit Primar General al Bucureștiului, iar sediul primăriei s-a mutat în clădirea renovată de pe Regina Elisabeta, peste drum de Cișmigiu.
„Nouă ne spusese Oprescu că în noul sediu al primăriei va fi totul bine și frumos, spațiu pentru cetățeni. Ne-am dus, dar nu am putut intra. Făceam de fiecare dată cerere, ajungeam acolo, nu eram pe listă”, povestește Preda.
Deși urmau toată procedura legală pentru a participa la ședințe, nu erau primiți. Li se spunea că au venit prea târziu, că nu mai sunt scaune.
„Cum dracu nu mai sunt locuri că mergeam cu jumătate de oră, cu 45 de minute înainte. Mă duceam cu Zamfi și cu diverși alți oameni. Din când în când veneau și alții. Ne-am prins că ei mint. Ne mai spuneau consilieri din opoziție: Ăștia vă zic că nu sunt scaune libere, dar sunt scaune libere sau stau pe ele consilieri din primărie”.
În vara lui 2017, au reușit să strângă un grup mai mare de activiști și au forțat intrarea în ședință.
„Președintele de ședință, Orlando Culea, a început să urle la noi că nici unul dintre noi nu are cerere de participare la ședință, ceea ce era o minciună ordinară. Noi făcuserăm toți cerere și aveam numere de înregistrare. Am vrut să iau cuvântul și au trimis imediat poliția locală să mă scoată afară și am ieșit cu toții, că ceilalți s-au solidarizat. M-au tras de mână. Există un video făcut”, povestește Preda.
„Au venit doar să facă scandal”, a declarat atunci Gabriela Firea la Digi24.
Scandalul media a forțat, însă, primăria să permite accesul cetățenilor la ședințe. De atunci, nu au mai fost probleme. Ceea ce e important, însă nu destul, spune Preda. Acum ea și colegii ei două obiective mari: cetățenii să aibă dreptul să ia cuvântul, iar proiectele să fie puse în dezbatere publică. Bezna e opusul transparenței, adaugă ea.
„E frustrant și plicticos uneori, dar mi se pare important să fii perseverent, ca și picătura chinezească. Dacă am reușit într-un an să obținem accesul...”
