De peste jumătate de an, participanții la protestele pro-Palestina acuză jandarmii de comportamente abuzive și încercări de intimidare. La început au fost hărțuiți și chemați la secție, cu scopul de a-i descuraja să participe la astfel de manifestații.
Ulterior, jandarmii au început să fie tot mai atenți la mesajele care apar pe pancarte și să interzică unele slogane care li se păreau problematice. Pe lângă toate aceste lucruri, a ajuns să fie cunoscut faptul că în cadrul acestor adunări controlul corporal este mult mai ridicat decât la alte manifestații.
Am vorbit cu participanți la proteste, criminaliști specializați în problematica drogurilor, psihiatri, activiști și am solicitat informații de la Jandarmeria Română pentru a vedea cum stabilesc forțele de ordine dacă o manifestație prezintă sau nu un pericol.
„-Rețeta a rămas la farmacie. Nu trebuie să o am la mine!
-O copie după ea nu aveți?
-Nu am pentru că am fost la farmacie și am cumpărat medicamentele cu ea.
-Uitați, eu când merg la farmacie cu o rețetă, îi fac măcar o poză”, îi spune jandarmul femeii, în timp ce îi arată o imagine pe telefon. „Haideți cu noi la mașină.”
Astea au fost printre ultimele lucruri pe care Mădălina Marghidan le-a discutat cu jandarmii înainte să o ridice pe sus și să o conducă la secție. Era una dintre zecile de participanți la protestul pro-Palestina din 18 mai, care comemora Nakba - Catastrofa poporului palestinian, iar în momentul în care au ajuns în fața Guvernului, jandarmii au percheziționat-o și au găsit în geanta ei o folie de Zoloft, un medicament utilizat în tratamentul depresiei și tulburărilor de anxietate.
Este o pastilă pe care Mădălina o ia zilnic, din 2015. I-a fost prescrisă de către medicul psihiatru la care merge de mai multă vreme, însă nu și-a închipuit că ar fi nevoie să poarte tot timpul la ea scrisoarea medicală, pentru că nu e o substanță ilegală. Cel puțin în ochii ei nu e.
Jandarmii au invocat Legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri în momentul în care i-au cerut să prezinte actele. Au pus-o să se legitimeze de mai multe ori, să le arate prescripția medicală, iar după aceea au luat-o cu forța pe sus. Ei spun că reacția lor a venit în urma refuzului Mădălinei de a se legitima.
După ce a fost condusă la secție, Mădălina a plecat acasă. A aflat că forțele de ordine vor să deschidă două dosare penale: unul pentru ultraj, pentru că un jandarm avea zgărieturi, și altul pentru posesie de substanțe interzise. Folia de Zoloft a fost trimisă la Direcția de Combatere a Criminalității Organizate și Terorism (DIICOT) care trebuie să stabilească dacă a fost vorba de o substanță ilegală sau nu.
La rândul ei, protestatara spune că a avut vânătăi pe corp. Își dorește să depună plângere împotriva jandarmilor, dar, din considerente legale, a decis amânarea temporară a acestei acțiuni.
(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Zoloftul nu apare în tabelul substanțelor interzise
Jandarmii care au condus-o la secție neagă că ar fi făcut-o pentru că Mădălina a avut la ea o folie de Zoloft. Forțele de ordine ne-au explicat că decizia lor a venit după ce ea a refuzat de mai multe ori să se legitimeze și că abia ulterior au întocmit acte de constatare a infracțiunii potrivit prevederilor art. 4, alin. (1) din Legea 143/2000.
Sertralina, substanța activă din medicamentul pe care-l avea Mădălina Marghidan la ea, nu apare printre substanțele interzise înscrise în tabelele I-IV, prezente în anexele legii.
„Zoloft este o moleculă larg folosită pentru mai multe diagnostice psihiatrice, printre care și depresia. Dacă persoana are prescripție de la medic, pentru că se poate verifica la ce medic este sau când i-a fost prescris medicamentul fără să fie nevoie să aibă rețeta la ea, atunci nu are nicio problemă. Nu e o substanță ilegală”, explică medicul psihiatru Adriana Panaitescu pentru Scena9. „Consider ca este un exces de zel, un abuz, să incrimineze o substanță care are rol terapeutic și care nu dă dependență”.
Vlad Zaha, criminolog specializat în politici antidrog, ne-a explicat că, pe lângă Legea 143/2000, invocată de către jandarmi, mai există și Legea 194/2011 care menționează că orice substanță cu potențial psihoactiv este complet interzisă.
„Asta se cheamă o lege blanket. Mai exact, la absolut orice substanță care li se năzare forțelor de ordine că ar putea avea efect psihoactiv, au această unealtă legislativă la îndemână să zică: «Nouă ni se pare că asta ar putea avea efect negativ, așa că trebuie să vedem exact ce-i cu substanța». E practic legea dată împotriva etnobotanicelor”, continuă criminologul.
„Aici putem să vedem prejudecățile pe care le au instituțiile față de oamenii aflați sub tratament”
Mădălina povestește că a simțit multă dezamăgire după acest incident. Tresare de fiecare dată când vede câte o mașină de poliție sau jandarmi.
„Creierul meu acționează ca și când sunt în pericol, pentru că am experiența aceasta înmagazinată în creierul meu. Și atunci intru în panică”, continuă femeia.
Adriana Panaitescu ne-a explicat că un astfel de incident poate să acționeze asemenea unei traume în cazul persoanelor care se confruntă cu stări depresive sau anxietate. Psihiatra crede că Mădălina a fost stigmatizată de forțele de ordine și că acest moment arată că încă înțelegem mult prea puține despre sănătate mintală.
„Am 35 de ani de psihiatrie și în continuare nu există niciun fel de înțelegere, toleranță și, mai ales, educație pe zona de sănătate mintală. S-au făcut niște demersuri din anii 2000 încoace, însă au fost o picătură într-un ocean de nevoi”, continuă Adriana Panaitescu.
De asemenea, Mădălina este de părere că ceea ce i s-a întâmplat ne dă posibilitatea „să vedem prejudecățile pe care le au instituțiile față de oamenii aflați sub tratament”.
„Să te întorci la secție cu o folie de medicamente sau cu o țigară e o risipă de resurse”
Vlad Zaha spune că, din punct de vedere criminologic, este o rușine să te întorci la secție cu o astfel de captură.
„Este și o risipă teribilă de resurse din partea forțelor de ordine și din partea statului de a investiga, cerceta, poate chiar de a trimite în judecată”, continuă criminologul. „Simplul fapt că patru-cinci jandarmi, cât avea acel echipaj, și-au petrecut câteva zeci de minute cu această operațiune este un eșec din partea statului român și o bătaie de joc și la nivel de combatere a traficului și de prevenire a consumului”.
Traficul de droguri în România reprezintă o afacere de aproximativ 153 de milioane de euro pe an, potrivit Institutului Național de Statistică și Fondului Monetar Internațional. La baza problemei traficului de droguri din țară, spune Vlad Zaha, nu sunt dependenții sau unele forțe „străine”, ci strategiile învechite ale statului și discursurile împotriva micilor consumatori pe care le promovează.
În perioada 2018-2023, 80% din totalul capturilor DIICOT au fost pentru cantități de substanțe mai mici de 5 grame, potrivit unui articol publicat pe platforma Contributors. Însă, nu către asta ar trebui să-și îndrepte statul resursele.
„Ar trebui să se concentreze asupra marelui trafic de droguri. Din păcate, în România avem, tot din cauza poliției și a politicienilor de la guvernare, o percepție foarte distorsionată asupra a ceea ce înseamnă traficant de droguri. Un traficant de droguri nu operează cu pliculețe, nu operează cu grame, nu operează cu gluga în cap și cu tatuaje”, explică Vlad Zaha.
„Știm că sunt interceptate aproximativ între 10 și 20 la sută din totalul drogurilor din România. Adică 80% dintre tonele de droguri traficate nu sunt interceptate și sunt peste tot pe stradă și în spațiul public. Și mai știm pe date că profitul anual al marilor traficanți de droguri din România este de un sfert de miliard de euro de euro în fiecare an. Și atunci, punând toate lucrurile în balanță și uitându-ne la copilul cu o țigară de marijuana sau la doamna cu o folie de medicamente luate de la farmacie, este incredibil că încă se perpetuează un asemenea discurs și că nu sunt criticați de întreaga mass-media”.
Nu este prima dată când drogurile sunt folosit drept pretext pentru a îndrepta forțele de ordine împotriva unor grupuri care deranjează, explică Vlad Zaha. Este o tactică care a fost folosită în Statele Unite în anii ‘70-’80 împotriva studenților protestatari care erau asociați cu canabisul și cu mișcarea hippie, tocmai ca să fie mai ușor de incriminat.
„Realitatea este confirmată și istoric. Unul dintre cei doi cei mai importanți consilieri ai președintelui Nixon, John Ehrlichman, a dat un interviu în care a recunoscut că acest război împotriva drogurilor, pornit în anii ‘70, nu avea de fapt legătură cu drogurile în sine sau cu substanțele, ci avea legătură cu asocierea acestui pericol al drogurilor cu anumite clase sociale.”
La momentul actual vedem frânturi din aceste tactici și în România. Vlad Zaha spune că acest exces de zel a devenit inutil pentru multe țări, indiferent de ideologie. De exemplu, Rusia, care este un stat autoritar și anti-democratic, a dezincriminat consumul pentru cantități mici de droguri.
„Rațional vorbind, nu are legătură deloc cu ideologia. Are legătură cu felul în care își folosește statul resursele forțelor de ordine. Bineînțeles, asta se aplică pentru rușii de rând, care nu sunt americani sau străini vânați politic”.
Talking Drugs a publicat în 2020 o hartă interactivă în care arată statele din lume care au decriminalizat consumul de droguri.
Răzvan Martin, reprezentant al Asociației Active Watch – organizație pentru drepturile omului, este de aceeași părere cu Vlad Zaha și crede că comportamentul jandarmilor față de Mădălina Marghidan se înscrie în perspectiva mai largă a modului în care forțele de ordine tratează aceste proteste:
„Era vorba de o persoană care pur și simplu avea nevoie de acest tratament și, din ce am înțeles, avea dovada, adică scrisoarea medicală. Am înțeles că nu o avea în formă fizică, dar rețetele rămân la farmacie în general. Mi se pare un abuz total nejustificat și o dovadă de rea intenție. Nu pot decât să bănuiesc că scopul este hărțuirea și intimidarea persoanelor care participă la astfel de acțiuni”.
Reprezentanții Active Watch au transmis un comunicat de presă la patru zile după momentul în care Mădălina Mărghidan a fost condusă la secție în care condamnau atitudinea și comportamentul Poliției și al Jandarmilor. Tot acolo precizează că au cerut informații din partea celor două instituții atât în octombrie 2023, cât și în februarie 2024, însă de ambele dăți răspunsurile au fost „cinice și sfidătoare”.
„Nu a fost invocat niciun motiv credibil pentru care au fost interzise mesaje care se încadrează, fără niciun dubiu, în limitele libertății de exprimare (de exemplu: «Opriţi ocupaţia!», «Salvaţi copiii!», «You can’t build a Holy Land on mass graves of children», «Free Palestine, end apartheid», «Palestina liberă», «Stop Israeli occupation!», «Opriţi exportul de arme!» etc.) sau pentru care participanții la proteste au fost supuși unor controale de securitate mai stricte decât cele utilizate în aeroporturi înainte de a pătrunde în țarcurile îngrădite în care li se amenajase spațiul de protest”, arată în comunicat.
I-am întrebat pe reprezentanții Jandarmeriei de ce sunt tratate diferit protestele pro-Palestina față de alte manifestații și cum stabilesc gradul de risc și măsurile de siguranță care trebuie să fie luate.
Ne-au răspuns că „având în vedere contextul internațional generat de războiul din Fâșia Gaza, în urma datelor și informațiilor avute la dispoziție (ex. categoria adunării publice, istoricul acțional, numărul de participanți, comportamentul probabil al participanților, locul de desfășurare al adunării publice, posibile contramanifestații, riscurile identificate etc.) șeful unității de jandarmerie a stabilit ca adunarea publică să fie cu gradul de risc mediu”.
Peste 40.000 de oameni au murit în Palestina din 7 octombrie și până în prezent. O scrisoare publicată în jurnalul medical The Lancet la începutul lunii iulie susține că este posibil ca cifra finală să fie în jurul a 186.000 de oameni. Scrisoarea, redactată de către cercetători care studiază felul în care războiul afectează sănătatea oamenilor, vorbește despre nevoia acută de a obține date exacte în legătură cu numărul de morți și cât de greu este ca acest lucru să se îndeplinească.
Peste 1.9 milioane de oameni din Fâșia Gaza au fost strămutați forțat, unii dintre ei chiar de zece ori de la izbucnirea războiului, potrivit datelor publicate de Națiunile Unite.
Nu este singurul protest cu incidente din partea forțelor de ordine
În aceeași zi în care Mădălina a fost condusă la secție, alți oameni au fost intimidați de către jandarmi sau controlați excesiv. Zlăvog, un cunoscut creator de conținut, a vorbit pe Twitch despre felul în care forțele de ordine au tratat acel protest. Controale excesive, camere de supraveghere, interzicerea unor sloganuri și intimidarea participanților sunt câteva dintre lucrurile prezentate de către el în acel video.
O participantă la protestul muzeografilor, care a avut loc în aceeași zi, 18 mai, ne-a povestit că a fost oprită de către Poliția Rutieră când își parca motocicleta. Au întrebat-o ce caută acolo, iar după ce le-a răspuns că a venit la protest, fără să specifice numele protestului, polițiștii i-au spus că ar fi putut să o împuște.
„În acel moment, bineînțeles, că m-am blocat. Deci, asta înseamnă că polițistul poate să scoată pistolul și să împuște pe oricine vrea el să împuște? M-am gândit la asta, mai ales că erau și copiii mei la protest”, continuă protestatara.
Unul dintre polițiști i-a răspuns că „puteau să tragă cei de acolo, de la protestul palestinienilor”.
Protestatara și-a luat telefonul ca să-i înregistreze, însă după aceea polițiștii au negat că ar fi spus aceste lucruri. Ulterior, i-a povestit soțului ce s-a întâmplat. De asemenea, copiii ei au auzit discuția.
Aproape aceleași lucruri s-au repetat la următorul protest pro-Palestina, care a avut loc în 15 iunie. Mai mulți oameni au fost opriți de către jandarmi ca să le verifice mesajele de pe pancarte, au fost conduși la mașină pentru legitimare, iar unii dintre ei au fost ridicați pe sus și conduși la secție.
Atitudinile și comportamentele abuzive sau disproporționate ale jandarmilor au fost semnalate în mai multe țări, în contextul protestelor pro-Palestina. De mai bine de jumătate de an au apărut o groază de știri care arătă că forțele de ordine folosesc tactici abuzive pentru a îndepărta protestatarii și pentru a-i intimida.
Mai mulți studențx de la Universitatea din București au protestat din 20 mai și până în 27 iunie pentru cauza palestiniană. Au campat în curtea Rectoratului, chiar lângă Facultatea de Sociologie și cea de Psihologie. Reprezentanții universității au chemat jandarmii de mai multe ori în încercarea de a-i face pe studențx să își ia corturile și să plece.
Mădălina Mărghidan spune că, după acest eveniment, tot ce își dorește este să se facă dreptate și să crească nivelul de conștientizare al forțelor de ordine asupra diferitelor probleme cu care se pot confrunta oamenii cu care au de-a face zi de zi.
„Îmi doresc ca cei de la Jandarmerie și toți ceilalți care au legătură cu populația care intră în legătură cu populația să fie instruiți, să cunoască diferența între un medicament și altul, să aibă un protocol pentru situațiile de genul acesta și niște evaluări mai serioase. Cam asta vreau și, în plus, ar trebui să ni se explice cum trebuie să procedăm în situații de genul acesta, în calitate de cetățeni, ca să nu mai fim luați pe sus”.
Fotografie principală: Protest de solidaritate cu Palestina la București, 14 august 2023
