În 2015, în România sufereau de depresie aproape un milion de oameni. Cel puțin așa arată cifrele oficiale. Mulți dintre ei nu au acces la serviciile publice de sănătate mintală sau nu-și permit un consult la un cabinet privat de psihoterapie. Pentru alții, rușinea de a fi arătat cu degetul în comunitate pentru că au o astfel de tulburare e atât de mare, încât nici nu se gândesc să ceară ajutorul unui specialist.

Cum îi putem ajuta pe cei care au probleme de sănătate mintală într-o societate care încă stigmatizează bolile psihicului uman? Cum putem contribui la bunăstatea psihică a celor apropiați, care și-au făcut curajul să înceapă procesul lung al vindecării prin terapie? Am stat de vorbă cu Samuel Bud, doctorand la Școala Doctorală „Psihodiagnostic și intervenții psihologice validate științific” de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Alături de colega Gabriela Pop, doctorandă la aceeași universitate, a pus pe picioare un program interactiv online pentru sprijinul și informarea celor care vor să acorde primul ajutor în sănătate mintală, numit MentAid.   

Povestește-mi cum a apărut proiectul vostru. Cum sperați să ajutați comunitatea prin programul vostru?

Ne-am uitat în jurul nostru. Am văzut că dacă leșină cineva pe stradă unii dintre noi știm ce putem face până vine Salvarea. Dacă cineva din casă s-a tăiat la deget, știm cum să bandajăm. Informațiile despre cum să ajutăm în astfel de situații sunt clare, iar oamenii sunt responsivi mai ales când știu cum să procedeze. În schimb, dacă cineva se îngrijorează des, mulți dintre noi nu știm cum să răspundem potrivit. Poate am auzit de anxietate, depresie, dar puțini știm care sunt semnele acestora. (iar alte probleme emoționale ne sunt complet necunoscute). De regulă, oamenii se simt neputincioși când cineva apropiat are o problemă emoțională.

Ca terapeuți am văzut impactul semnificativ pe care-l poate avea suportul celor din jur. Iar literatura de specialitate confirmă. Când cei de acasă înțeleg suferința pacientului și îl încurajează să facă tehnicile, atunci recuperarea este mai rapidă. Dacă persoanele din jur sunt supportive, pacientul nu are un singur aliat, pe terapeut, în lupta împotriva depresiei, anxietății, a tulburării lui. Ci are aliați chiar și pe câmpul de luptă, în mediul lui imediat. E valabil și invers: lipsa suportului social îngreunează mult procesul terapeutic. Poate pacientul începe să deprindă un mod de a gândi mai sănătos și reacții mai potrivite, dar se termină ora de terapie, merge acasă sau la serviciu și dă de oameni care fie nu-l înțeleg, fie stigmatizează. Rămâne puțin din ce a învățat în terapie - ca pânza Penelopei: se țese în terapie firul, iar apoi în mediul lui se desface jumătate din el.

Totodată, dacă ne uităm la câteva date din literatura de specialitate, vedem că, în ceea ce privește România, 76.4% dintre cei cu probleme de sănătate emoțională/ mintală nu au acces la nicio formă de tratament de specialitate. Doar 11.5% primesc un tratament adecvat problemelor cu care se confruntă. Acestea sunt datele pentru comunitatea din jurul nostru. Astfel, fie apare problema subdiagnosticării, fie cea a informațiilor false. Sunt numeroase activități care se numesc ,,servicii psihologice” (amintim doar de terapia cu îngeri sau a energiilor negative), dar care NU sunt bazate și verificate prin studii științifice. Suntem bombardați zilnic cu informații și anunțuri din multe surse - este uneori dificil să mai știm care sunt acele informații bune, științifice și care sunt acele informații neverificate, păreri personale, care sunt acele servicii bine fondate și care sunt șarlatanii. Prin proiectul nostru oferim informații susținute științific, pe care ne putem baza. Este necesar să avem astfel de informații pentru a alege serviciile de calitate. Așadar, cunoscând importanța suportului social și identificând lipsa pregătirii în a oferi sprijin emoțional, am pus bazele proiectului MentAid. Misiunea este de a dezvolta o comunitate de oameni informați și pregătiți să acorde ajutor pentru tulburările emoționale comune. Din acest motiv, platforma conține atât exerciții online cu feedback imediat, cât și activități pentru a transfera în mediul offline cele învățate pe platformă.

Ce presupune să acorzi primul ajutor în sănătate mintală?

Să oferim primul ajutor în sănătate mintală presupune două lucruri principale: să recunoaștem indicatorii unor probleme psihologice și să folosim abilități terapeutice. Să le luăm pe rând. Să recunoaștem semnele și simptomele specifice unor tulburări mintale comune înseamnă să știm să extragem dintr-o poveste sau dintr-o discuție cu cineva exact acele informații relevante - adică, acele informații care ne ajută să ne dăm seama cât de problematică este situația prin care trece acea persoană, cât de mult o afectează în viața de zi cu zi. Literatura științifică ne arată că mai mult de jumătate din problemele emoționale pe care le avem ca adulți își au primele semne și simptome înainte de vârsta de 14 ani - semne și simptome care însă sunt deseori trecute cu vederea pentru că sunt atribuite unor factori externi, cum ar fi școala sau prietenii. E foarte important să recunoaștem acești indicatori ai unor probleme psihologice pentru că astfel, putem ști mai bine cum să discutăm și ce să facem în acea situație. De asemenea, putem face o recomandare potrivită către un specialist.

Pentru a oferi primul ajutor este necesar și să dezvoltăm abilități terapeutice. Ascultarea activă, parafrazarea, testarea părerilor, sumarizarea - acestea sunt câteva abilități esențiale în acordarea primului ajutor în sănătate mintală. Având aceste abilități putem să ne raportăm și să abordăm potrivit persoana aflată în suferință. Pentru ca oamenii să poată învăța cum să ofere primul ajutor specific pentru tulburări emoționale (pentru depresie, respectiv anxietate etc) am creat module destinate fiecărei probleme. Acestea conțin și tehnici specifice pe care le putem propune celor pe care vrem să-i ajutăm - este o intervenție primară și corespunzătoare pentru problema respectivă. Ar fi de menționat și că acordarea ajutorului în sănătate mintală nu se oprește aici, ci poate continua și după ce persoana apropiată începe terapia, prin a o susține să facă sarcinile și să aplice cele învățate în timpul ședințelor.

Cu ce probleme v-au contactat oamenii prin intermediul campaniei „Te ascult”?

Ne-au scris oameni care tocmai au aflat că cineva apropiat a fost diagnosticat cu o tulburare mintală sau care se aflau de câțiva ani în relații abuzive, ne-au scris oameni spunându-ne că vor să își susțină partenerii când trec prin perioade stresante sau să știe cum să reacționeze când cineva drag are un atac de panică ori episoade depresive. Ne-au scris tați, surori, prieteni, parteneri și ne-am bucurat să le fim alături, răspunzându-le individual, cu sugestii și recomandări pe baza literaturii de specialitate științifice și pe baza experienței specialiștilor MentAid.

Uneori ai nevoie de curaj să ceri ajutorul. Le mulțumim tuturor celor care ne-au scris în cadrul campaniei povestea lor. Ne-am dat interesul să răspundem unor povești de viață într-un mod particular și într-un final, ne-am bucurat spunând te ascult alături de ei.

În continuare, pregătim următoarele noastre campanii prin care venim în întâmpinarea celor care vor să învețe cum să îi susțină mai bine pe cei din jurul lor, oricare ar fi aceștia. De pildă, chiar acum avem în desfășurare proiectul „Gesturi Simple” prin care sugerăm modalități variate prin care să arătăm grijă, atenție, prezență și sprijin când cei dragi se află în situații dificile.

Pe site am găsit un modul interactiv adresat celor care vor să ofere o mână de ajutor. Care sunt lucrurile de care trebuie să țină cont cineva care vrea să ajute o persoană cu o afecțiune mintală?

Da, proiectul MentAid e gândit în jurul unor module specializate. Primul modul, disponibil gratuit, 24/24, e despre ceea ce literatura numește abilități terapeutice - adică exact acele abilități de care ai nevoie ca să creezi în jurul tău prin ceea ce spui și ceea ce faci un mediu sigur, un mediu de încredere. Într-un astfel de mediu, cineva apropiat se poate simți mai încurajat să-și deschidă inima, să spună despre problema prin care trece. Acel „interactiv” e important pentru că dacă ne uităm în jurul nostru, serviciile psihologice au rămas în cea mai mare parte la nivelul secolului XIX, când Freud făcea psihoterapie cu aristocrația vieneză. De atunci însă lucrurile s-au schimbat, trăim într-o lume digitalizată, în care informația e mai ușor percepută dacă e transmită prin căi diferite. Partea aceea de interactivitate e foarte importantă, pentru că, pe lângă disponibilitate, îmi dă libertatea să învăț în ritmul meu și să primesc feedback individual pentru ceea ce fac.

Atunci când oamenii acordă primul ajutor în sănătatea mintală, sunt câteva principii de bază pe care noi le recomandăm. Să fie în primul rând ei încrezători în cunoștințele și abilitățile lor și să înțeleagă că fiecare dintre noi avem propriile noastre filtre prin care vedem lumea - ceea ce este o problemă pentru mine nu trebuie să fie și pentru tine, iar ceea ce tu consideri problematic nu înseamnă că trebuie să consider și eu așa ca să ajut. Pe lângă aceste două principii, sunt câteva recomandări de bază, care pot fi dezvoltate pe platformă, de care să ținem cont atunci când cineva ne spune o problemă emoțională. Acestea sunt, de pildă, să nu minimizez sau să maximizez problema celuilalt; să înțeleg că, uneori chiar dacă fac ceea ce pot eu, cealaltă persoană e cea care decide dacă are nevoie și dacă cere ajutorul - pot să încurajez persoana, dar nu pot să fac eu lucruri în locul ei. Ca un antrenor de înot, pot să îi spun de pe margine înotătorului cum să înoate, ce să facă, să îl încurajez, dar nu pot să înot eu în locul lui.

La polul opus celui care stigmatizează persoanele cu probleme mintale e cel care vrea să le salveze. Cum poți menține o relație afectivă sănătoasă cu un prieten / iubit / o rudă care suferă de depresie, spre exemplu, fără să ajungi să ai complexul salvatorului?

Așa este. Această abordare, a complexului salvatorului, poate dăuna relației. Dacă mă gândesc că de mine depinde celălalt, că eu sunt responsabil de bunăstarea lui, s-ar putea să încerc constant să-l ajut, uitând de mine și sacrificându-mi propriile nevoi. Pentru ca acest lucru să nu se întâmple este important să îmi stabilesc două-trei valori cardinale după care să îmi ghidez viața. De ce? Pentru că astfel suntem oameni-planetă, gravităm în jurul propriei noastre axe, nu suntem oameni-sateliți, atașați unei planete care mereu se mișcă în funcție de ea. Știind care ne sunt valorile, dându-ne șansa uneori de a face o pauză de introspecție, devenim imuni în fața riscului de a fi oameni-sateliți. Nu doar răspundem nevoilor emoționale și solicitărilor celorlalți, ci avem propriile noastre valori. Oferim empatie pentru că vrem, credem că e lucrul bun de făcut pentru cealaltă persoană, vrem să înțelegem, să ajutăm, nu pentru că ne e frică să nu ne părăsească. Prin urmare, dacă îmi stabilesc trei valori după care mă ghidez în viața mea de zi cu zi, atât riscul de a stigmatiza, cât și cel de a mă auto-sacrifica sau de a crede că sunt un mic dumnezeu, este redus, pentru că sunt ancorat și conectat cu mine și cu lumea din jurul meu. Respectând principiile menționate, având grijă și de mine, păstrez un echilibru între costurile și beneficiile cu care vine învățarea și aplicarea primului ajutor în sănătate mintală.

Tot pe site aveți o secțiune despre valori și cum să le conștientizezi. Ce legătură e între moralitate și sănătatea mintală? Cum ne ajută conștientizarea propriilor valori să combatem anxietatea sau depresia, spre exemplu?

Cum menționam anterior, dacă ai trei valori pe care le conștientizezi și pe care le trăiești conștient în viața de zi cu zi, devii un om-planetă, ești ca un munte - statornic, indiferent că peste tine vin ploi, zăpezi, soare doborâtor sau alte pericole. Da, în jurul tău sunt pericole, da, uneori o să îți fie frică, uneori o să fii anxios, uneori o să treci prin perioade depresive, dar știi că sunt trei valori după care îți trăiești viața - nu pentru că trebuie, nu pentru că așa ai văzut în jur, ci pentru că tu vrei, pentru că tu ești în control, pentru că tu crezi că viața are mai mult sens așa! A-ți conștientiza valorile și a trăi în acord cu ele înseamnă să devii tu cel care scrie propria viață, nu ești doar o notă de subsol la existența ta.

foto cover: pexels.com