După documentarea celor mai grave probleme de mediu din Ilfov, care nu întâmplător sunt și sociale, am ajuns la final. În ultimul episod de București înconjurător ne uităm la șansa Ilfovului de a deveni un județ prietenos cu oamenii și cu mediul, așa cum se naște această șansă în Parlamentul României. Ilfovul are cinci deputați în Parlament, doi de la PNL, câte unul / una de la PSD și AUR, plus o neafiliată (fostă PLUS). În episodul de azi facem o incursiune în activitatea lor, pentru a vedea care e legătura dintre legile din Parlament și realitatea din teren.
București înconjurător este o serie de șase materiale care explorează cum e viața la marginea unei zone metropolitane europene într-o societate capitalistă, în care logica consumului nelimitat nu ocolește nicio comunitate.
Parlamentul României nu e o sursă de vești bune când vine vorba de mediu. Perpetuând o viziune care separă protecția mediului și economia și considerând că mediul trebuie sacrificat pentru dezvoltarea economiei, Parlamentul nu reușește să devină mai verde. Aleșii continuă să favorizeze energia fosilă, să pună în pericol biodiversitatea, să eșueze în gestionarea problemei deșeurilor și să nu ia măsuri împotriva schimbărilor climatice.
Cei cinci parlamentari de Ilfov din Camera Deputaților – Andrei Daniel Gheorghe (PNL), George-Cristian Tuță (PNL), Daniel-Florin Ghiță (PSD), Gianina Șerban (AUR) și Oana Cambera (neafiliată, fostă PLUS) – reprezintă diferite regiuni ale județului și au intrat în Parlament cu promisiuni inclusiv ecologiste pentru locuitori. Doar doi dintre cei cinci sunt și membri în Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic, dar toți au fost la un moment dat în poziția de a vota o lege de mediu. Analiza de față conține trei etape: cum au votat parlamentarii de Ilfov cele mai importante legi de mediu din 2022, ce inițiative de mediu au avut ei până acum în mandat și cum au răspuns la întrebări privind viziunea lor de mediu.
Andrei Daniel Gheorghe (PNL) este unul dintre cei mai tineri parlamentari români, ales în circumscripția Otopeni, oraș în care tatăl său deține funcția de primar din 1996 și până în prezent. Deputatul s-a făcut remarcat ca susținător al Coaliției pentru Familie, grupare conservatoare care urmărea modificarea Constituției pentru a limita drepturile LGBT. Colegul său, George-Cristian Tuță (PNL), este, de asemenea, un deputat tânăr care se remarcă prin activitate pe legislația referitoare la codul fiscal. Daniel-Florin Ghiță (PSD) este fost boxeur și a fost ales deputat din partea PSD în 2020. Pagina sa oficială de Facebook conține învățăminte dacice. Gianina Șerban (AUR) a terminat studii în drept la Universitatea Titu Maiorescu și s-a făcut remarcată prin poziția de cea mai bogată parlamentară AUR, precum și pentru ideea de a intra cu mitraliera în Parlament. Oana Cambera a intrat în Parlament din partea PLUS, a trecut la USR după fuziune, iar din iunie 2022 este deputată fără adeziune, în prezent fiind înscrisă în REPER. Se declară avocat, antreprenor, voluntar și mamă.
Pro și contra protecției mediului
Pentru a înțelege viziunea lor privind problemele de mediu, am selectat cele mai importante legi cu impact asupra mediului din anul 2022 și am analizat opțiunile lor de vot.
Una dintre legile care au făcut valuri în 2022 este cea care permite modificarea limitelor ariilor protejate, pentru continuarea unor proiecte hidroenergetice cu impact major asupra mediului. Legea a fost votată de Camera Deputaților, dar Curtea Constituțională a declarat-o la începutul anului 2023 neconstituțională. Legea nu este o idee nouă, parlamentarii au mai încercat de-a lungul anilor să modifice ariile naturale protejate pentru debloca proiecte de infrastructură, fie că e vorba de conducte, de exploatări de cărbune sau proiecte hidro. Ecologiștii se opun constant și sunt acuzați de împiedicarea dezvoltării capacității de producție energetică. „Nu mă interesează peștișorul din râul Jiu”, spunea pesedistul Daniel Zamfir, președinte al unei comisii de investigare a cauzelor crizei energetice din România, în apărarea legii, în timpul ședințelor comisiei în iarna lui 2022.
Tot în domeniul energiei, anul 2022 a însemnat undă verde pentru explorările de gaze și petrol din Marea Neagră, o măsură pe care ecologiștii au declarat-o prea târzie pentru a rezolva ceva și prea păguboasă pentru mediu. Propunerea, aflată de multă vreme pe masa parlamentarilor, a venit în contextul crizei energetice, cu justificarea că siguranța energetică o cere. Gazul natural este un combustibil fosil care a fost promovat multă vreme ca un combustibil de tranziție către energia regenerabilă, dar care contribuie semnificativ la deteriorarea mediului la nivel de exploatare, transport, utilizare. Ignorând impactul de mediu al exploatării gazelor, și refuzând să prioritizeze eficiența energetică și energiile regenerabile, parlamentarii își confirmă viziunea învechită în favoarea sistemului energetic fosil și centralizat.
O a treia lege din domeniul energiei este cea care stabilește scoaterea etapizată a lignitului și huilei din mixul de energie electrică din România, ca măsură de decarbonizare a economiei, o obligație europeană. Legea face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență și recunoaște aportul important al cărbunelui la mixul energetic național, dar și impactul major asupra mediului al acestei surse de energie. Legea prevede un calendar de închidere și conservare a grupurilor energetice pe lignit și huilă până în 2032. Deși are o misiune ecologistă, legea prevede un termen foarte îndepărtat, de aproape 10 ani până la reducerea impactului energiei fosile. Legea vine și cu un paradox politic: parlamentarii „vechi” (PSD) au votat eliminarea cărbunelui, pe când parlamentarii „noi” (USR) s-au abținut.
Tot în 2022 s-a votat și legea de modificare a Legii vânătorii care permite vânarea păsărilor migratoare. Inițiată de deputați UDMR, PSD și PNL, legea pare a fi făcută de „vânători pentru vânători”. Nici pe departe prima inițiativă de acest fel din Parlament, legea a trecut cu ușurință și a fost promulgată, arătând încă o dată dezinteresul pentru biodiversitate. Inițiatorii consideră că nu este nevoie de cote de recoltare la păsări migratoare a căror populație este stabilă sau în creștere, argument cu care vânătoarea a primit din nou undă verde în Parlament.
Nu în ultimul rând, legea care vizează regimul deșeurilor a venit cu măsuri împotriva celor care le abandonează. Legea a trecut mai întâi ca Ordonanță de Urgență a Guvernului. Ministerul Mediului și-a asumat-o ca pe o măsură esențială de combatere a fenomenului deșeurilor abandonate și incinerate. Principala măsură a legii propunea pedeapsa cu închisoarea pentru cei găsiți responsabili în astfel de cazuri. Legea votată de Parlament a introdus o formă îmbunătățită a măsurii, care prevede o etapă de evaluare a prejudiciului de mediu sau de sănătate. Cei care au votat pentru lege se declară în favoarea mediului, iar inițiatorii au avut ca scop soluționarea unei probleme de mediu. E important de notat, însă, că legea lasă loc pentru incriminarea unor persoane vulnerabile fără a adresa probleme sistemice de mediu.
Folosind o metodologie simplă, care ne oferă un scor prin scăderea numărului de voturi anti mediu din numărul voturilor pro mediu pentru a obține „surplusul” pozitiv, trei dintre parlamentarii de Ilfov se află sub 0 dintr-un maxim de 5: Daniel-Florin Ghiță (PSD) are un scor de -1, Gianina Șerban (AUR) are -2 și George-Cristian Tuță (PNL) care are de asemenea -2. Un parlamentar este pe 0 – Andrei Daniel Gheorghe (PNL), iar parlamentara Oana Cambera (neafiliată, fostă PLUS) este singura pe pozitiv, cu un scor de 1. De reținut, totuși, că niciun parlamentar nu a votat doar pro mediu.
Cinci parlamentari cu inițiativă
Deșeurile sunt principalul subiect de mediu dintre cele care se regăsesc printre inițiativele legislative ale celor cinci parlamentari. Andrei Daniel Gheorghe (PNL) a inițiat, alături de alți trei parlamentari din PNL, o lege care prevede amenzi mai aspre pentru cei care abandonează deșeuri, inclusiv confiscarea mașinilor acestora. Legea este încă în Camera Deputaților, cu raport negativ din partea Comisiei pentru Mediu. Alți doi parlamentari de pe listă au semnat o lege de modificare a regimului deșeurilor care, de asemenea, prevede măsuri punitive pentru cei care le abandonează. E o inițiativă pe care și-au asumat-o mai mulți parlamentari PSD și AUR, printre care Daniel-Florin Ghiță (PSD) și Gianina Șerban (AUR). Și aceasta are raport negativ din partea Comisiei pentru Mediu. Ceilalți doi parlamentari - George-Cristian Tuță (PNL) și Oana Cambera (neafiliată, fostă PLUS) nu au inițiat legi pe acest subiect, dar au votat în favoarea legii care prevede închisoare pentru cei care abandonează și incinerează deșeuri, ceea ce face ca toți parlamentarii de Ilfov să se fi pronunțat într-un fel sau altul pentru incriminarea cetățenilor în problema deșeurilor. Asta în contextul unui sistem defectuos de gestionare a deșeurilor și în lipsa unor măsuri sociale care să protejeze persoanelor vulnerabile.
Toți cei cinci parlamentari se laudă cu inițiative legislative diverse pe care le-au semnat în mandatul lor, fiecare cu liste de inițiative – care numără minim 31 de propuneri, în cazul lui Andrei Daniel Gheorghe (PNL), sau maxim 165 în cazul Oanei Cambera (neafiliată, fostă PLUS). Inițiativele de mediu nu sunt cele mai numeroase pentru niciunul dintre parlamentari, dar ele există pe lista fiecăruia. Alte inițiative se referă la tichetul verde pentru deșeuri în cazul lui Daniel-Florin Ghiță (PSD) sau moratoriu pentru exploatarea lemnului în cazul Gianinei Șerban (AUR) sau modificări privind îmbunătățirea protecției animalelor în cazul lui George-Cristian Tuță (PNL) sau protecția arborilor remarcabili în cazul Oanei Cambera (neafiliată, fostă PLUS).
Pentru context, am aruncat un ochi și la alte inițiative pe care le-au semnat cei cinci parlamentari: declararea lui IC Brătianu erou național, recunoașterea meritelor fruntașilor români din Adunarea Națională de la Blaj (1848), dedicarea anul 2023 lui Ciprian Porumbescu și Dimitrie Cantemir (Andrei Daniel Gheorghe (PNL)), legea pentru protejarea interesului superior şi suveran al poporului şi al cetăţeanului român sau propunerea privind declararea protopopului Aurel Munteanu drept martir şi erou al naţiunii române (Daniel-Florin Ghiță (PSD)), propunere pentru informarea despre efecte secundare ale vaccinurilor (Gianina Șerban (AUR)). George-Cristian Tuță (PNL) s-a remarcat printr-o serie de inițiative privind codul fiscal, iar Oana Cambera (neafiliată, fostă PLUS) prin legi cu conținut social, precum accesul tinerilor săraci la educație și acordarea de tichete pentru produse de igienă persoanelor fără adăpost.
Viziuni și viziuni
Pentru o mai bună înțelegere a viziunilor celor cinci parlamentari cu privire la problemele de mediu din Ilfov, am transmis tuturor un set de întrebări despre proiectele și prioritățile lor. În ciuda unui răspuns inițial pozitiv față de invitația de a răspunde la întrebări, Daniel-Florin Ghiță (PSD) nu a revenit cu răspunsuri după 30 de zile de la trimitere și câteva reamintiri. George-Cristian Tuță (PNL), un parlamentar greu de găsit, a refuzat să îmi comunice contactul lui pentru a fi intervievat. Ceilalți trei parlamentari au acceptat propunerea mea și au și răspuns întrebărilor.
În ce privește părerea celor trei parlamentari asupra interesului general pentru mediu din Parlament, părerile variază de la „interesul este din ce în ce mai mare” (Andrei Daniel Gheorghe (PNL)) până la „foarte scăzut” (Oana Cambera (neafiliată, fostă PLUS)). Deși există percepția că odată cu legislația europeană tot mai stufoasă pe mediu și parlamentarii români au mai mult pe muncă pe tema asta, putem constata că parlamentarii continuă să voteze în favoarea celor care profită din resurse publice și în defavoarea cetățenilor.
Doi dintre cei trei parlamentari consideră calitatea aerului principala problemă de mediu din Ilfov, pe când Gianina Șerban (AUR) nominalizează „poluarea” drept problema numărul 1, un răspuns vag care nu ne dă ocazia să înțelegem prea bine părerea parlamentarei. Din nou, deșeurile sunt subiectul care se regăsește unanim pe lista de probleme a parlamentarilor. Altele menționate sunt: pânza freatică, pădurile din jurul Bucureștiului, poluarea solului și a apelor, calitatea apei potabile din gospodării.
Cel puțin parțial, mediul este declarat și unul dintre subiectele cu care cei trei deputați au intrat în Parlament. Mai exact, Oana Cambera (neafiliată, fostă PLUS) a promis proiecte cu impact asupra poluării și amenajării teritoriale, Andrei Daniel Gheorghe (PNL) și-a dorit reducerea birocrației pentru lucrări și investiții de anvergură pe infrastructură și dezvoltare teritorială, iar Gianina Șerban (AUR) enumeră mai multe subiecte de mediu – deșeuri, apă și canalizare, regimul silvic, tranziția către energii regenerabile – precum și combaterea violenței domestice.
Ca rezultate, Oana Cambera (neafiliată, fostă PLUS) e aproape de o victorie cu o inițiativă privind calitatea aerului, care prevede definiția unor poluanți, acces la date privind calitatea aerului, introducerea senzorilor independenți pentru măsurători, monitorizare în timp real și crearea unui sistem național. Dar, așa cum recunoaște deputata, înfrângerile sunt mai multe. Andrei Daniel Gheorghe (PNL) nominalizează amendamentele aduse pentru condamnarea abandonării deșeurilor în natură, dar nu menționează nicio înfrângere. Gianina Șerban (AUR) notează, de asemenea, contribuția ei la legea pentru incriminarea abandonării de deșeuri ca o victorie și nu consideră că are vreo înfrângere.
Viitorul Ilfovului sună rău. Oana Cambera (neafiliată, fostă PLUS) menționează că serviciile publice ar trebui corelate cu dezvoltarea rapidă a județului. Județul înregistrează o dezvoltare imobiliară impresionantă, pe când zone ale sale nu au nici servicii de bază de apă și canalizare. Un paradox din care decurg și numeroase probleme de mediu. „Asta se va vedea în continuare în sănătatea noastră și în costurile mari pe care le suportăm”, spune Oana Cambera (neafiliată, fostă PLUS). Dezvoltarea județului, în contextul în care tot mai mulți bucureșteni se mută în Ilfov și crește presiunea pe infrastructură, este o îngrijorare și pentru Andrei Daniel Gheorghe (PNL). Problema deșeurilor rămâne o preocupare pentru viitor pentru Gianina Șerban (AUR).
Explorarea noastră politică a problemelor și proiectelor pentru Ilfov arată în primul rând un interes la nivel declarativ al parlamentarilor vizavi de mediu. Exprimarea vagă a priorităților care orbitează în jurul acelorași probleme generice – poluare, deșeuri, păduri, ape, aer –, dar și numărul limitat de inițiative concentrate pe probleme specifice, în afara incriminării cetățenilor pentru problema deșeurilor, arată un interes limitat și o lipsă de profunzime în înțelegerea subiectelor de mediu. Ilfovul devine o zonă periurbană unde creșterea demografică semnificativă depășește capacitatea infrastructurii, dar și capacitatea politică de a găsi soluții.
București înconjurător este un proiect editorial Scena9 care face parte din One Minute Older, proiect al Fundației9 și câștigător al unui grant din partea programului Climate of Change și finanțat prin Programul de educație și conștientizare pentru dezvoltare al Comisiei Europene (DEAR).
