Seria „Un poem pe săptămână” e o încercare de a descoperi poeți mișto de prin lume, powered by prietenii de la Zona nouă.
John Cooper Clarke (născut în ianuarie 1949) este un poet englez care și-a câștigat faima în perioada punk-rock de la sfârșitul anilor ’70. A devenit interesat de poezie datorită profesorului său de engleză, John Malone, și a debutat în cluburile de folk din Manchester. Este cunoscut pentru colaborarea cu formația Arctic Monkeys, poemul său „Out of control” fiind printat pe CD-ul melodiei „Fluorescent Adolescent”, de asemenea alt poem de al său „I wanna be yours” a fost adaptat de către Alex Turner pentru cel de-al cincilea album „AM” al formației. În 2013 a fost distins de Universitatea din Salford cu un doctorat onorific „pentru cariera care depășește 5 decenii, pentru că a prezentat poezia și publicului mai puțin tradițional, influențând muzicieni și comedianți”.
Poemul de mai jos a apărut în numărul 3/2016 al revistei Zona nouă.
Ziua în care lumea s-a oprit
Șoapte intense ceva ca o rumoare
Se-aud de nicăieri puternice și clare
Am înțeles mesajul – cum am bănuit
E ziua în care lumea s-a oprit
Ziua în care lumea s-a oprit
Ziua în care lumea s-a oprit
Nu-s zgomote în trafic, vrăbiile-au amuțit
Pe pervaz, printre florile ce-au murit
E ziua în care lumea s-a oprit
Stau în fața oglinzii și privesc atent
De parcă acolo e cineva inexistent
Timp de pierdut timp de omorît
E ziua în care lumea s-a oprit
Ziua în care lumea s-a oprit
Ziua în care lumea s-a oprit
De la izvor pînă la gurile de vărsare am auzit
Că pînă și la moară totul a încremenit
E ziua în care lumea s-a oprit
Variații de praf și muște rigide
În fața mea în spații placide
O cană de cafea și niște pastile de-nghițit
E ziua în care lumea s-a oprit
Ziua în care lumea s-a oprit
Ziua în care lumea s-a oprit
Marea încremenire cumva m-a liniștit
N-are sens să te simți chinuit
E ziua în care lumea s-a oprit
Am tot orașul doar pentru mine
Iau din farmacie tot din vitrine
Cu mîna în sertarul cu bani și tot n-am plătit
E ziua în care lumea s-a oprit
Ziua în care lumea s-a oprit
Ziua în care lumea s-a oprit
Băutură și droguri și un fior înmiit
Totul o să meargă la vale pînă la sfîrșit
E ziua în care lumea s-a oprit
Mă prăbușesc din înaltul vocii mele
Fac praf mașinile cum vreau pe șosele
Un Rolls-Royce un coupe de ville
E ziua în care lumea s-a oprit
Ziua în care lumea s-a oprit
Ziua în care lumea s-a oprit
Ultimul tren spre Clarksville a pornit
Și-a ieșit de pe șine nimeni n-a murit
E ziua în care lumea s-a oprit
Conduc o mașină c-un ditamai logo
Mă prostesc printr-un bar de tango
Iau cina într-un restaurant dichisit
E ziua în care lumea s-a oprit
Ziua în care lumea s-a oprit
Ziua în care lumea s-a oprit
Pînă și la moară totu-i încremenit
La sfîrșitul zilei n-am nimic de plătit
E ziua în care lumea s-a oprit
Traducere din limba engleză de Radu Nițescu.
În seria „Un poem pe săptămână” îi mai puteți citi pe Marko Pogačar, Crispin Best și Mira Gonzales.
