Arhiva de Sunet explorează emergenţa rap-ului local și racordarea sa la perioada tranziţiei, în două noi episoade ale unei serii de podcasturi create în colaborare cu Scena9, despre teme, momente și problematici ale culturii hip-hop locale.
Lumea sălbatică a anilor ‘90 a fost marcată de putere brută și potențial de conflict, o societate în care dorința și împlinirea erau strâns legate de bunurile materiale. „Marfa” a devenit un obiect totemic care a dominat transformările şi aspiraţiile primului deceniu de după Revoluţie. Nu întâmplător, acesta a fost şi intervalul de fermentare & emancipare a hip-hop-ului românesc.
Având ca reper filmul, prin excelenţă hip-hop, „Marfa şi banii” al lui Cristi Puiu, Arhiva de Sunet face, în cele două episoade de podcast de azi, o scurtă incursiune prin sound-ul şi ficţiunea imprimate de începuturile hip-hop-ului din România, care a debutat local în preajma anului 1993. Din imaginarul violent al vieţii de stradă împrumutat din gangsta- și horror-rap-ul american, s-a conturat o revoluţie a limbajului, încununată de filmul lui Cristi Puiu din 2001. Limbajul vulgar, care a scindat societatea, a fost o modalitate de a surprinde experiențele crude ale comunităților marginalizate, pentru a descrie realitățile dure ale sărăciei și criminalității. Şi a făcut loc pentru mularea hip-hop-ului local pe realitatea sociopolitică a vremii. Mai ales din a doua jumătate a anilor ‘90, acest gen muzical a început să vorbească despre transformările parcurse de societate. Acestea au fost puternic influențate de modelul de liberalizare economică al vremii, „marfa” fiind lentila prin care le putem privi.
Primele două episoade ale podcastului creat de Arhuva de Sunet în colaborarea cu Scena9 le-au avut în centru pe femeile din hip-hop şi au marcat începutul Expoziţiei A.F.R.O.N.T. - O perspectivă colectivă asupra culturii Hip-Hop din România, care poate fi vizitată la Rezidența9 din București până pe 19 mai.
