Pentru prima dată în istorie, botaniști din întreaga lume au votat să schimbe numele a sute de plante, în încercarea de a elimina conotațiile rasiste din denumirile lor științifice. Ei au decis să înființeze și un comitet care, începând cu 2026, va evalua noile denumiri de specii pentru a preveni utilizarea celor care ar putea fi considerate ofensatoare.
Am vorbit cu specialiști din Africa de Sud, Belgia și România, ca să înțelegem mai bine de ce a fost nevoie de această schimbare, cum a avut loc și ce presupune pentru comunitatea botanică internațională.
Pentru cei mai mulți dintre noi, poate părea neimportant că oamenii de știință vor numi de acum înainte arborele coral african Erythrina affra, în loc de Erythrina caffra. La fel ca în cazul multor alte plante, denumirea arborelui includea forma latină a unei jigniri rasiale profund ofensatoare, caffra, folosită pentru a descrie persoanele de origine africană.
Caffra „este o insultă rasială utilizată în moduri josnice pentru a răni și umili persoana vizată. Eliminarea acestui cuvânt vorbește de la sine, date fiind conotațiile sale rasiste evidente”, spune pentru Scena9 Gideon Smith, de la Universitatea Nelson Mandela din Africa de Sud, unul dintre cercetătorii care au pus în mișcare această schimbare fără precedent. Inițiativa constă în eliminarea eliminarea literei „c” din cuvânt, pentru a rezulta affra-, care înseamnă „din Africa" sau „care aparține Africii”.
Decizia de a trece de la caffra la affra în denumirile a peste 200 de specii de plante, ciuperci și alge marchează o schimbare unică în comunitatea botanică internațională: o recunoaștere a faptului că multe specii poartă încă nume care onorează un trecut brutal. În perioada colonială, multe specii au fost indexate și denumite prin termeni care reflectă atitudini rasiste față de populațiile indigene și teritoriile ocupate, de unde proveneau plantele.
Propunerea de a elimina termenul jignitor din nomenclatura botanică a fost discutată și votată pe 18 iulie 2024, la Madrid, în cadrul celui de-al 20-lea Congres Internațional de Botanică. După discuțiile din sală, modificarea a fost supusă la vot secret, iar o majoritate de 63% a fost de acord cu propunerea.
Ce spune propunerea?
Inițiativa a fost lansată de taxonomiștii Gideon Smith și Estrela Figueiredo de la Universitatea „Nelson Mandela” din Africa de Sud. Propunerea lor vizează eliminarea definitivă a oricăror cuvinte sau epitete din denumirile științifice ale plantelor care includ rădăcina „caffra-”, în toate formele și declinările sale. Printre speciile de plante al căror nume urmează să fie schimbat se numără protea (Protea caffra) și arborele acacia (Acacia caffra).
Comunitatea botanică a votat și pentru crearea un comitet în cadrul Secțiunii de Nomenclatură, care va examina și, ulterior, modifica denumirile considerate ofensatoare, începând cu 2026. Potrivit lui Smith, este cunoscut faptul că unele denumiri științifice de plante conțin cuvinte considerate sensibile din punct de vedere cultural. De aceea, comitetul va delibera în următorii câțiva ani și va prezenta un raport la următoarea ediție a Congresului Internațional de Botanică, care va avea loc în 2029, la Cape Town, Africa de Sud.
Nu este prima dată când au loc discuții legate de schimbarea denumirilor ofensatoare ale plantelor. Subiectul a căpătat tot mai multă atenție începând din 2020, odată cu ascensiunea mișcării Black Lives Matter, când activiștii au constatat că până și domeniile științifice poartă o încărcătură colonială și rasială grea.
Smith și Figueiredo discută despre schimbarea numelor de ani buni. „Creșterea recentă a conștientizării impactului și consecințelor imperialismului și colonialismului a demonstrat lumii că schimbarea poate avea loc rapid și, probabil, ireversibil în numeroase aspecte ale vieții,” scriu ei într-un articol științific publicat în 2021. Comunitatea botanică, spun ei, ar trebui să utilizeze mecanismele pe care le are la dispoziție sau să dezvolte altele noi, pentru a înlătura sensuri ofensatoare ale denumirilor științifice.
Cum se schimbă numele?
Schimbarea denumirilor a avut loc rapid, modificările fiind minore și ușor de integrat în bazele de date. Propunerea taxonimiștilor a intrat în vigoare pe 27 iulie, iar majoritatea bazelor de date au actualizat deja termenii ofensatori.
„Taxonomiștii și informaticienii din domeniul biodiversității sunt foarte obișnuiți să gestioneze modificările,” explică cercetătorul în biodiversitate Quentin Groom, de la Grădina Botanică din Meise, Belgia.
Manualele și bazele de date românești se vor adapta și ele la schimbare, respectând deciziile luate de comunitate la nivel internațional, deoarece nu există o nomenclatură științifică specifică României. Încă de la prima lucrare generală de științe naturale publicată în limba română, scrisă în 1837 de Iacob Stanislau Cihac, la noi este folosită nomenclatura în limba latină.
Schimbarea la nivelul României
„Această inițiativă, din perspectiva mea, este lăudabilă și pentru că dezvăluie un gest de deschidere a comunității științifice spre societate, spre comunitate, o conectare mai puternică cu ea, lucru benefic de ambele părți”, spune Alexandru Stermin, biolog și profesor de Bioetică la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș‑Bolyai.
Cercetătoarea și autoarea Mona Petre consideră că abordarea este una corectă și reflectă o gândire modernă și incluzivă, care ar trebui să se regăsească în comunitatea științifică.
„Majoritatea acestor denumiri științifice problematice au fost propuse de naturaliști aparținând unor secole sau decade cu o gândire care favoriza cultura și supremația rasei albe, adesea aceștia nici măcar punându-și problema potențialului lor ofensator. Erau alte timpuri, dar acum știm mai bine”, spune Petre.
Acest lucru, adaugă autoarea care a creat Ierburi uitate, este important mai ales în contextul în care comunitatea științifică cuprinde membri de pe toate continentele și fiecare reprezintă, mai mult sau mai puțin asumat, cultura din care provine. Este corect, deci, să se țină cont de poziția cercetătorilor din Africa, care acuză de mai multă vreme disconfortul provocat de denumirile care sunt echivalente unor insulte folosite de secole la adresa africanilor.
Cele mai multe dintre denumirile problematice întâlnite în botanică au fost stabilite într-o perioadă în care exista puțin respect pentru umanitatea comunităților care nu se încadrau într-un set de norme de excludere, spune și un articol științific publicat în jurnalul Jewish Affairs.
Asta spune și directoarea Grădinii Botanice din București, Paulina Anastasiu, care își exprimă însă și îngrijorarea cu privire la schimbare.
„Astfel de nume, considerate nepotrivite în prezent, atunci când au fost propuse nu au avut un caracter ofensator,” explică Anastasiu. „Îngrijorarea botaniștilor, inclusiv a celor din România, este că propunerea aprobată în luna iulie a acestui an ar putea duce la unele excese și creșterea la un nivel neașteptat a numelor ce vor fi schimbate.”
Directoarea dă ca exemplu și termenul „niger”, care înseamnă „negru” și care pentru anumite grupuri a ajuns să aibă un caracter ofensator. Acesta se regăsește în multe denumiri de plante, cum ar fi Lathyrus niger (orăștică), plantă comună la noi, care se găsește în păduri sau la marginea acestora.
Potrivit lui Anastasiu, epitetul a fost ales pentru a ilustra culoarea întunecată pe care o au florile plantei la maturitate, dar și culoarea neagră a fructelor pe care le produce. Situația este identică și pentru Hyoscyamus niger (măselariță), o cunoscută plantă medicinală, și Helleborus niger (spânz negru sau trandafirul Crăciunului), o cunoscută plantă ornamentală.
În România, nu au existat până acum denumiri de plante care au fost schimbate din motive similare. Multe specii au nume care onorează personalități ale botanicii: emilii-popii poartă numele lui Emil Pop, cunoscut pentru studiile sale asupra florei transilvănene, brandzae au fost numite după Dimitrie Brandza, fondatorul Grădinii Botanice din Bucureștisau, iar borzaeanum după Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca și un susținător fervent al conservării biodiversității. Alte specii au nume care sugerează caracterul endemic al unor plante, adică proveniența acestora (romanica, dacica/dacicum, sau carpaticum/carpatica).
Schimbarea decisă la Congresul de la Madrid nu vizează însă și denumirile populare, care pot fi considerate ofensatoare în prezent. Un exemplu local foarte elocvent este „p%^da țig^&ncii” (Lamium purpureum). În general, ele provin din folclor și tradiții orale și includ adesea termeni care nu mai sunt considerați adecvați în societatea de astăzi. Majoritatea denumirilor s-au născut la țară, pornind de la asemănarea plantelor cu trupul uman, cu animale, fiinţe mitologice sau obiecte.
Pe măsură ce limbajul evoluează și sensibilitatea culturală crește, există o tendință de a revizui astfel de denumiri pentru a evita perpetuarea unor stereotipuri jignitoare. În România, nu s-a luat în considerare până acum modificarea denumirilor populare.
Reticențe și opoziții
Specialiștii din comunitatea internațională nu au ajuns însă la un consens deplin asupra deciziei luate la Madrid. Fie că invocă potențiala confuzie care ar putea reieși în urma schimbării sau costurile neprevăzute implicate în implementarea acesteia, unii membri ai comunității sunt nesiguri în privința beneficiilor reale ale modificărilor.
„Mulți (n.r. participanți la congres) și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențiala instabilitate cauzată de faptul că multe denumiri sunt supuse la schimbări în viitor. Cu toate acestea, un reprezentant sud-african a oferit o explicație foarte clară a motivului pentru care aceste cuvinte trebuie schimbate”, spune cercetătorul în biodiversitate Quentin Groom, de la Grădina Botanică din Meise, Belgia. Pproblema nu este doar că unele dintre aceste denumiri sunt ofensatoare pentru anumite grupuri, a explicat cercetătorul, ci că unii oameni de știință nu doresc să fie forțați să folosească aceste denumiri în prezentări și publicații.
„Reticența unora care s-au opus schimbării vine mai degrabă din perspectivă logistică, aceștia sugerând că modificarea nomenclatorului ar putea crea confuzii pe viitor. În realitate, însă, poate surprinzător pentru publicul larg, denumirile unor specii sunt schimbate mai des decât am crede”, spune Mona Petre.
„Din perspectiva specialiștilor, nu e mare lucru, denumirile se schimbă frecvent,” explică și Alexandru Stermin. „Când mi-am început doctoratul păsările pe care le studiam eu se numeau într-un fel, iar cand l-am terminat, aveau deja denumurile schimbate.”
În fiecare an, zeci sau chiar sute de specii își schimbă denumirea, potrivit biologului. De exemplu, găinușa de baltă a fost redenumită Gallinula galeata după ce studiile genetice au confirmat că este o specie distinctă de cea de la noi. De asemenea, păsările studiate de Stermin în timpul doctoratului, inițial denumite Porzana pusilla și Porzana parva, au fost reclasificate ca Zapornia pusilla și Zapornia parva, în urma unor descoperiri taxonomice.
Chiar dacă denumirile sunt menite să asigure coerență și stabilitate, ele sunt frecvent modificate, iar acum considerentele etice au început să fie și ele luate în calcul.
Stermin vede schimbarea denumirilor ca pe un prim pas care duce la apropierea specialiștilor de publicul larg. „Pare că încet-încet se dizolvă un fel de zid făcut între lumea specialiștilor, lumea științifică și societate și asta îmi place”, spune biologul.
