La sfârșitul acestei săptămâni, alegem cine ne va reprezenta în Parlamentul României pentru următorii patru ani. Am vrut să vedem ce promit partidele pentru a rezolva unele dintre cele mai mari probleme de mediu cu care se confruntă România.
Ca tu să poți decide ce partid crezi că gestionează cel mai bine criza climatică și consecințele ei, am analizat programele principalelor partide care participă la alegerile pentru mandatul 2025-2028. Ți-am lăsat surse unde poți citi mai mult, pentru că nu asumăm că am făcut cea mai bună judecată. Unde s-a putut, am bifat ideile în favoarea politicilor de mediu (green flags) și cele care afectează mediul (red flags). La unele partide am găsit doar red flags.
Articolul face parte dintr-o serie de trei materiale care analizează alegerile parlamentare din unghiul politicilor de mediu și climă. În ediția trecută ți-am spus ce a votat Parlamentul României în ultimii patru ani. Acum ne uităm la planurile partidelor din acest an pentru următorul mandat.
Poți citi întreaga serie și în noua grijă – un newsletter care documentează criza climatică și modul în care ne adaptăm politic și social la o viață în care starea mediului ne apasă tot mai tare.
Partidul Social Democrat (PSD)
PSD este partidul care a stat cel mai mult la guvernare în România de după ‘89, aproximativ 18 ani, în diverse forme. Este și partidul care în ultimii 20 de ani, n-a avut scoruri mai mici de 20% la alegerile parlamentare. Longevitatea vine la pachet și cu titlul de cel mai controversat partid, cu acuzații de corupție, incompetență și nepotism.
🟢 Green flags:
Energie verde:
1️⃣ PSD vrea să continue dezvoltarea de capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile, în 2026, și să adauge 3.000 MW de eolian și solar conectaţi la reţea, conform programului politic.
PSD își propune, prin Programul „Casa Verde”, să echipeze cu sisteme de stocare prosumatorii deja instalați. Programul oferea până anul acesta doar ajutor financiar pentru instalarea panourilor fotovoltaice (nu și a bateriilor) și a ajutat la creșterea numărului de prosumatori în ultimii 4 ani de la 300 la peste 166.000.
Pe de altă parte, legea prosumatorilor care îi ajută să primească plăți lunare pentru energia livrată în sistem e blocată de mai bine de un an la Camera Deputaților, chiar de PSD, împreună cu UDMR și AUR.
2️⃣ PSD își dorește investiții masive în Transelectrica, printr-un program de aproape 10 miliarde de lei pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a energiei electrice. Chiar dacă cele aproape 2 miliarde de euro sună mult, estimările organizației EPG arată că „în România nevoia de investiții în rețelele de electricitate este majoră, fiind estimată la 6,8 mld. euro pentru transport și aproximativ 9,2 - 11,5 mld. euro pentru distribuție până în anul 2030”.
Așasar, nevoia de investiții în direcția asta există și este uriașă. Însă încăpățânarea de a nu schimba șefii mai multor companii de stat, printre care și ai Transelectrica, puși în mod netransparent și în incompatibilitate, face ca România să piardă 500 de milioane de euro din tranșa a treia de plată din Planul de Redresare și Reziliență al României, care constituie finanțări substanțiale din partea UE pentru diverse proiecte, prima direcție a acestuia privind direct tranziția verde. PSD spune că vrea să finalizeze planul cu succes.
3️⃣ Tot la capitolul energie, PSD propune stimularea folosirii automobilelor electrice la nivelul instituțiilor publice, dezvoltarea infrastructurii pentru încărcarea cu energie a mașinilor electrice în instituțiile publice și continuarea programelor tip Rabla. Cât despre clădiri, vrea „modernizarea și creșterea eficienței energetice a clădirilor publice, în special a unităților de învățământ, a creșelor, a grădinițelor, școlilor gimnaziale și liceelor din întreaga țară”.
Sună bine pe hârtie. În realitate, însă Recorder a arătat că măsuri asemănătoare pentru modernizarea infrastructurii și a instituțiilor publice, ca Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) s-au dovedit „într-o bună măsură, un jaf generalizat: lucrări făcute de mântuială și cu prețuri supraevaluate de zeci de ori”.
Agricultură:
4️⃣ PSD vrea energia electrică și în sectorul agricol. Propune un program de 500 de milioane de euro pentru investiții în producția de energie electrică din surse regenerabile, pentru firmele din mediul agricol și al producției alimentare.
Partidul vrea să încurajeze producția „ecologică, bio și tradițională”, ca până în 2030 să ajungă la 800.000 ha, respectiv la 6% din suprafața arabilă utilizată în România. Ultimele date Eurostat arată că România avea deja în 2022 o suprafață de 5,1% din agricultură sub producție organică, ceea ce înseamnă că în următorii 5 ani partidul își propune să crească cu doar 0,9%, „în ciuda unei alocări ridicate de fonduri UE pentru agricultura ecologică”, scrie Curtea de Conturi a UE.
5️⃣ PSD plusează pe investiții în „ferme model” și în sisteme de irigații. Despre prima, partidul spune că vrea să facă investiții de mediu „cu rol demonstrativ”, care să arate că se poate face agricultură diferit: mai puțină poluare cu nitrați și amoniac (fertilizatori), pesticide folosite mai „durabil”, iar anti-microbienele (antibioticele la animale, cu alte cuvine) reduse.
🔴 Red flags:
1️⃣ În programul de guvernare (sintetic!) de 86 de pagini prezentat de PSD, nu există decât o singură mențiune despre schimbările climatice, în capitolul despre Educație, Cercetare și Sport. Acolo, partidul propune un „Program de Cercetare de Vârf în Domenii Strategice”, cu un buget de 600 de milioane de euro din fonduri europene și de la bugetul de stat, pentru „cercetarea în domeniile strategice privind [...] adaptarea la schimbările climatice, tranziția verde și digitală” printre altele.
2️⃣ PSD susține proiectele Neptun Deep și Caragele Deep: „extragerea a peste 130 miliarde de metri cubi de gaze naturale” din Marea Neagră. Dacă al doilea poate e justificat, pentru că se extinde un proiect existent, Neptun Deep va face din România cel mai mare producător de gaze fosile din Europa. Proiectul ridică semne de întrebare din mai multe puncte de vedere: relevanța gazelor într-o piață tot mai abundentă de resurse „curate”, impactul climatic și cel de mediu.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
AUR este o alianță înființată în 2019 care a candidat pentru prima dată la alegerile Parlamentare din 2020. A câștigat atunci în jur de 9% în ambele Camere (Deputaților și Senat), dar au crescut de atunci în popularitate și în sondaje, cu potențial de a câștiga între 12-21%.
În acești primi ani de viață politică, alianța a stârnit multe controverse și scandaluri. De la proteste anti-vaccin, violențe în parlament și declarații antisemite, la negarea științei privind schimbările climatice.
🟢 Green flags
Biodiversitate:
1️⃣ AUR declară că adoptă și pune în aplicare „ferm” legislația privind protecția mediului în procesul de luare a deciziilor economice și sociale. Până aici sună bine, cu o excepție - „în conformitate cu interesele naționale”. Programul continuă pe această temă cu ideea că mediul înconjurător este parte „a Creației, în interdependență cu viața omului, nu în opoziție cu ea”.
2️⃣ Alianța promovează protejarea biodiversității. AUR spune că „prin toate măsurile legislative necesare la nivel național, regional și internațional, protejăm și conservăm Rezervația Biosferei Delta Dunării” și „civilizația Muntelui, din Munții Carpați, cu toate elementele sale”. Promit și că vor 1 000 000 de hectare de pădure în următorii ani, „în paralel cu măsuri drastice pentru oprirea tăierilor ilegale”.
3️⃣ AUR își propune să curețe lacurile artificiale și naturale, iazurile, râurile și pâraiele. Obiectivul propus nu e neapărat de mediu, ci pentru „folosirea lor pentru dezvoltarea pescuitului sportiv sau economic”.
Agricultură:
4️⃣ Alianța se aliniază cu alte partide la capitolul agricultură ecologică și menționează că vrea „facilitarea accesului la produsele alimentare românești BIO și distribuirea lor în mediul urban”. O altă măsură care ar avea un impact pozitiv de mediu, din prisma reducerii energiei și emisiilor din transport, ar fi „acordarea de finanțare nerambursabilă, total sau parțial, pentru colectarea laptelui de la țărani și distribuirea acestuia la nivel regional, astfel încât distanța maximă de parcurs până la primul centru de colectare să nu depășească 50 de kilometri”.
Economie circulară:
5️⃣ Programul politic al alianței mai menționează că „Ministerul Economiei va gestiona deșeurile organice și anorganice ca pe orice altă resursă a României într-un model de economie circulară pentru reducerea la minim a deșeurilor.”
🔴 Red flags
1️⃣ Nicio mențiune despre schimbările climatice 🤡.
2️⃣ AUR vrea „valorificarea resurselor naturale și a companiilor strategie”. Partidul vrea să înființeze un program național care să prelucreze „bogățiile naturale, cum ar fi mineralele, apele, petrolul, gazele, aurul și metalele rare din subsol, precum și pădurile, plantele și alte elemente care fac parte din bogăția națională”. Profitul s-ar duce apoi într-un Fond Suveran de Investiții, care să administreze resursele naturale ale României și să plaseze profitul în investiții cu risc scăzut în afara țării (vezi modelul Norvegiei).
În contradictoriu, George Simion spune că proiectul de exploatare de la Roșia Montană este „nociv pentru mediu și pentru români”, dar, în același timp, militează pentru alte exploatări. Din discursul lui reiese că impactul asupra mediului ar fi mai mic, dacă ar fi o companie românească.
Exploatările de aur sunt una dintre cele mai distructive industrii din lume, pentru că poluează apa și solul cu mercur și cianură, punând în pericol sănătatea oamenilor și a ecosistemelor. Alianța nu menționează în ce zone sau pentru cât timp s-ar face aceste exploatări, iar România, ca toate statele UE, are niște obiective de protejare și restaurare a mediului care trebuie respectate.
3️⃣ Alianța militează pentru „suveranitate energetică”. Conceptul este inspirat de definiția suveranității alimentare, definită de mișcarea globală de țărani Via Campesina, și referă la capacitatea indivizilor și comunităților de a-și lua propriile decizii privind generarea, distribuția și consumul de energie într-un mod adecvat. Asta înseamnă că deciziile privind energia iau în considerare contextul lor ecologic, social, economic și cultural, cu condiția ca acestea să nu afecteze negativ pe alții.
Însă AUR folosește ideea într-o formă limitată și prioritizează independența energetică a statului mai presus de orice alte considerente, cum ar fi cele privind mediul. De aceea, în programul politic, alianța spune că „va continua folosirea combustibililor fosili și hidrocarburilor (cărbune, gaz, petrol)”, că aceasta este prioritatea lor strategică, și că va „păstra funcționale capacitățile de producție pe cărbune de la Rovinari și Turceni”.
Așa cum am scris și în primul material, cărbunele este cea mai poluantă sursă de energie din lume, iar din 2022, România a reglementat o eliminare treptată a producției de energie electrică pe bază de lignit și huilă.
4️⃣ Alianța susține „realizarea de insule și peninsule artificiale prin acceptarea de investiții private în zona Mării Negre (precum în Dubai)”. Mai multe cercetări arată că astfel de proiecte au avut rezultate financiare, doar că au dus la „degradarea gravă a mediului înconjurător din ecosistemul marin”. Chiar și Asociația Centrală de Dragare scrie că „insulele artificiale pot modifica curenții naturali, modelele de valuri și eroziunea țărmului, care pot afecta ecosistemele de coastă și pot crește inundațiile în zonele învecinate”.
5️⃣ Într-o lume în care cercetătorii vorbesc despre consumul redus de carne ca fiind necesară pentru a reduce emisiile cu efect de seră și presiunile asupra mediului produse de creșterea animalelor, AUR propune fix invers. Planul politic sprijină sectorul alimentar „în vederea creșterii gradului de prelucrare a produselor agricole, a dezvoltării zootehniei (bovine pentru reproducere, carne și lactate, porcine pentru reproducere și carne), dar și pentru dezvoltarea pisciculturii, prin acordarea de finanțare rambursabilă și nerambursabilă, cu dobânzi subvenționate și garanții de stat”.
Uniunea Salvați România (USR)
La alegerile din 2020, USR a obținut în Parlament al treilea cel mai mare număr de locuri în cele două camere decizionale. S-a făcut remarcată pe o platformă anticorupție și prin inițiativa Fără Penali în Funcții Publice. Istoricul lor nu e însă fără de păcat, scandalurile privind jocurile de putere făcute la nivel intern deteriorând cel mai mult credibilitatea partidului, pe lângă coalizarea cu partide mai conservatoare, respectiv PMP și Forța Dreptei.
🟢 Green flags
Gestionarea deșeurilor:
1️⃣ USR vine cu multe idei pentru sistemele de reciclare, de extindere a garanțiilor de returnare și anumite reforme pentru gropile de gunoi aflate sub infringement - adică încalcă obligațiile prevăzute de UE și urmează să fie sancționate. Trei gropi se în această categorie, conform scrisorii din iulie a Comisiei Europene.
Tot USR promite și un program de curățare a apelor de plastic, o idee destul de originală, dar care nu tratează în totalitate problema deversării de deșeuri toxice în apele din stațiile de epurare necorespunzătoare.
Biodiversitate:
2️⃣ Sistemul pentru Urmărire al Materialului Lemnos (SUMAL) este o bază de date prin care se urmărește traseul fondului forestier. Pe scurt, ne permite să înregistrăm și să urmărim cine taie lemn din pădurile din România și când. Din păcate, SUMAL este constant fraudat – RISE a publicat mai multe investigații despre fenomenul fotografiilor clonate cu IA, utilizate de către infractori pentru a păcăli sistemul. USR propune combaterea tăierilor ilegale de lemn prin sistemul SUMAL, dar nu menționează o metodă de contracarare a fraudelor de acest tip.
3️⃣ Culoarul verde: promisiunea preferată, de îndată ce este deblocat Codul Silvic.
Noul Cod Silvic – un important jalon PNRR – este blocat de un an în Camera Deputaților. Ce înseamnă asta? Codul a fost adoptat într-o forma de Senat (prima cameră sesizată în procesul de promulgare) – și așteaptă la Camera Deputaților să primească avizele comisiilor pentru a putea fi adoptat.
Comisiile pot bloca procesul acesta prin amendări succesive, împotriviri gratuite sau prin omiterea, pur și simplu, a acestuia de pe ordinea de zi. Ceea ce se și întâmplă, în ciuda urgentării procesului din partea ONG-urilor, a specialiștilor și chiar a câtorva deputați.
Pentru a sublinia gravitatea acestei fraude, România poate pierde un miliard de euro din fond, una dintre contribuțiile majore la această pierdere fiind întârzierea adoptării Noului Cod. Din aceste motive, Marcel Ciolacu a promis adoptarea sa înainte de alegeri (acest aspect fiind important și pentru combaterea influenței exploatatorilor).
În pragul alegerilor, acesta încă nu a fost adoptat. La începerea scrierii acestui articol, Noul Cod era recent blocat la Comisia de Mediu. În ultima săptămână - ultima șansa de adoptare înainte de termenul promis -, acesta a fost blocat din nou, de data aceasta în Comisia Juridică. PSD – cel mai responsabil pentru întârzieri, cu președinți aparținători de partid la cele două comisii unde au apărut acestea– are trecut în planul politic „centurile verzi”. Marcel Ciolacu a fost prezent când au început plantațiile pentru centura București-Ilfov.
Toate partidele promit, de altfel, aceste culoare verzi. Dar ele sunt prevăzute în Noul Cod, cu posibilitatea primirii obligativității prin lege, dacă acesta fi adoptat.
USR are, de asemenea, în plan construirea acestor culoare verzi. Totuși, deputații USR incluși pe listele din decembrie cer în mod activ dezbaterea proiectului în for. Amendamentele aduse de partid Codului au fost scrise în consultanță cu membrii societății civile și specialiști în domeniu, cu atenție spre liberalizarea spațiului pădurilor pentru recreere și protejarea fondului silvic.
🔴 Red flag
1️⃣ Multe dintre proiectele promise de USR mută responsabilitatea în sfera individuală, rămânând datoria cetățeanului să recicleze, când legiuitorii nu își asumă puterea schimbărilor la nivel macro. Pe lângă asta, unele dintre planuri sunt neclare și nu au rezoluții sau termene fixe.
Partidul Național Liberal (PNL)
PNL este un partid istoric, care există în România din 1875 și care și-a reluat activitatea din 1990, după căderea comunismului. Împreună cu PSD, este al doilea cel mai mare partid din România, cu reprezentare la toate nivelurile instituționale. Chiar dacă a dat ultimii doi președinți și a fost la guvernare în ultimii ani, în diverse forme, a pierdut teren în fața partidelor reformatoare, suveraniste sau scindate din acesta, cum ar fi Forța Dreptei.
🟢 Green flags:
1️⃣ Acord cu prevederile europene: PNL menționează că sprijină România să respecte ceea ce și-a asumat la nivel european în domeniul schimbărilor climatice.
2️⃣ Pe lângă programul educațional „Săptămâna Verde”, propune unul pentru protejarea pădurilor – „Rangeri Juniori” – și susține că Ministerul Mediului va da 108 milioane de euro pentru cercetarea în domeniul mediului.
Biodiversitate:
3️⃣ Propune împădurirea prin plantarea a 60.000 de hectare noi până în 2030, așa cum prevede Strategia Națională pentru Păduri. În plus, susține actualizarea Codului Silvic și îmbunătățirea metodelor de prevenire a tăierilor ilegale.
4️⃣ Vrea să pună în aplicare Strategia Națională pentru Gospodărirea Apelor 2023 – 2035, care include și prevenirea efectelor secetei.
🔴 Red flags:
1️⃣ Exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră: PNL a facilitat discuțiile între Romgaz și OMV Petrom pentru avansarea proiectului Neptun Deep, considerat unul dintre cele mai poluante proiecte energetice pentru România.
2️⃣ Controversa energiei nucleare: PNL susține ferm să se construiască reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, împreună cu parteneri strategici din SUA, Canada și Italia. Totuși, energia nucleară presupune multe costuri și există critici care îi contestă eficiența.
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)
Cu multipli candidați pe liste ce își doresc o reînnoire a mandatelor, UDMR nu aduce nimic nou față de mandatul trecut prin programul politic. De la absența completă a mențiunilor despre urgențele climatice, se remarcă lipsa oricărui plan pentru îndeplinirea obiectivelor Pactului Verde European.
Valorile ce au definit partidul în ultimii patru ani par a indica destul de clar direcția pe care o va urma planul politic pe viitor: conservatorism în fața unor decizii delicate, ce ne vor afecta ireparabil pe termen lung.
🟢 NO Green flags
🔴 Red flags
1️⃣ În data de 17 mai, înainte de alegerile europarlamentare, senatorul Antal Lóránt, în calitate de președinte al Comisiei pentru energie, a organizat o discuție despre energia regenerabilă. Printre invitați s-a aflat nimeni altul decât ministrul Energiei, Sebastian Burduja, renumit pentru controversele pe subiectul ecologiei. Cumva, concluziile întrevederii au fost „slăbiciunile” planului Uniunii Europene pentru neutralitate climatică și beneficiile proiectului Neptun Deep, ce ar asigura „independența” României ca producător și furnizor de gaze naturale. Adevărul, după cum știm, este altul.
2️⃣ Majoritatea inițiatorilor UDMR ai proiectului de lege pentru dublarea cotelor de vânătoare a urșilor bruni (PL-Xnr. 719/2023, aprobată anul acesta de Klaus Iohannis) se regăsesc pe buletinele din decembrie.
Reînnoim Proiectul European al României (REPER)
REPER, partidul condus de Ramona Strugariu și Dragoș Pîslaru, promite inițiative ambițioase. Din păcate, multe dintre acestea sunt similare unor proiecte din portofoliul legislativ curent, îngropate însă de ani de zile de către sistemul politic actual.
🟢 Green flags
1️⃣Aer monitorizat: După noile reglementări europene pentru emisiile metane la care am aderat, România ar trebui sa pună serios pe foaie un sistem de monitorizare a emisiilor și a calității aerului. Amintim cum, în capitală, nivelul calității aerului atinge tot mai des praguri periculoase și cum, în alte localități, stațiile de măsurare ale calității acestuia petrec mai mult timp avariate decât funcționale.
Încercări au mai existat. Un grup de deputați și senatori a inițiat PL-X 177/2022, un proiect de lege privind monitorizarea calității aerului înconjurător. Parcursul acestuia este unul pe cât de obișnuit, pe atât de trist amintit – a trecut rapid de aparatele Senatului, însă este blocat și îngropat succesiv la Camera Deputaților de doi ani. Bogdan-Andrei Toader, actualul vicepreședinte al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului și candidat PSD pentru Camera Deputaților în circumscripția Prahova, a dat aviz negativ proiectului de lege de-abia în aprilie 2024, în condițiile în care toate celelalte comisii au trimis avizare favorabilă cu doi ani înainte.
Un verdict surprinzător, având în vedere întârzierile pentru implementările angajamentelor PICA (Planul Integrat de Calitate a Aerului), care aveau ca ultim termen asumat luna octombrie a anului acesta.
REPER repune pe lista promisiunilor un proiect de monitorizare a calității aerului.
2️⃣ Cazier de mediu pentru persoane fizice și juridice, existent și accesibil digital: O astfel de inițiativă a mai fost înaintată de deputata REPER Oana-Alexandra Cambera acum doi ani, suferind însă o soartă similară propunerii de mai sus. Proiectul de lege PL-x nr. 211/2022 privind instituirea unui cazier de mediu vizează și un registru naţional electronic, deschis și pentru a clarifica cadrul legal al activităților ce ar putea periclita bunăstarea mediului.
Această propunere a primit ultimul aviz cu verdict negativ în 2022, din partea comisiei juridice sub preşedinta PSD Laura Vicol (nume pe care probabil l-ați auzit mai degrabă din investigația despre frauda Nordis), iar de atunci nu s-a mai auzit nimic.
🔴 NO Red flags
Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate (SENS)
SENS, o grupare politică constituită recent, este primul partid din România care își asumă o politică progresistă și are ca obiectiv principal combaterea schimbărilor climatice. Dacă ai doar un minut, în programul lor politic vezi clar capitolul dedicat naturii, subcapitolul dedicat economiei circulare.
🟢Green flags
Schimbări climatice:
1️⃣ Are prevederi pentru adaptarea la schimbările climatice: secetă, inundații, alunecări de teren, incendii de vegetație. De exemplu, propune o bază de date digitală cu proprietăți vulnerabile la dezastrele naturale și obligă autoritățile din fiecare localitate să creeze planuri prin care să gestioneze riscurile: grădini de ploaie, zone de retenție a apei pentru secetă etc. Poate îți sună necunoscut, dar sunt soluții bazate pe natură, pe care specialiștii le-au cercetat la nivel european ca să facem față provocărilor venite cu schimbările climatice.
Energie verde:
2️⃣ Are un plan ca să eliminăm treptat emisiile de carbon. SENS se uită la posibilitatea de a produce energie electrică fotovoltaică, vrea să modernizeze rețeaua de transport feroviar și fluvial și să eficientizeze transportul public. În misiunea sa, spune că asta se va întâmpla până în 2040.
Biodiversitate:
3️⃣ Își dorește să extindă ariile protejate la 30% până în 2030, în comparație cu 23% cât avem acum. Vrea să crească suprafețele împădurite prin campanii naționale și plantarea a cel puțin 20000 de hectare pe an.
4️⃣ Propune să avem un plan național de management integrat al resurselor de apă, inclusiv pentru prevenirea poluării apelor subterane și îmbunătățirea capacităților de stocare și distribuție a apei pentru agricultură.
5️⃣Planul SENS vrea să extindă rețelele de păduri urbane, parcuri verzi ca să acopere 25% din suprafața orașelor cu vegetație până în 2028. Bucureștiul are sub 20%, adică sub 10 mp per cap de locuitor.
Energie circulară:
6️⃣ Un întreg subcapitol se bazează pe asta – SENS își propune să sprijine modele de afaceri circulare (de exemplu, să promoveze centre de reparații sau de închiriere), să îmbunătățească gestionarea deșeurilor (de exemplu, să fie obligatorie colectarea selectivă), să crească campaniile de educare privind economia circulară.
Concluzia: SENS este la curent cu recomandările, prevederile și practicile Uniunii Europene când ne raportăm la politica verde. Însă, ca un partid politic să intre în Parlament, are nevoie de minim 5% din voturile valabil exprimate. În ultimele sondaje, SENS are 1% din voturi.
🔴 Red flags:
1️⃣ Dacă cineva ne-ar întreba cum mi se pare programul politic, aș spune ideal. Dar nu, practic. Nu am observat măsuri clare de aplicat în viitorul apropiat și nici o analiză a resurselor României de a se adapta propunerilor.
Partidul Oamenilor Tineri (POT)
POT e un partid nou, fondat de Anamaria Gavrilă, care susține, printre altele, „misiunea de român”, este anti-vaccinare și anti-avort. Gavrilă a intrat în parlament în 2020, pe listele AUR, distanțându-se ulterior de partid și activând în prezent ca neafiliată. POT și-a declarat susținerea cu candidatul ultranaționalist Călin Georgescu.
🔴 Red flags:
1️⃣ Zero mențiuni ale schimbărilor climatice. Nu este de mirare că acest subiect nu e deloc tratat în program, având în vedere declarațiile candidatului pe care aceștia îl sprijină pentru președinție. Călin Georgescu susține că încălzirea globală este o „escrocherie mondială care nu are nicio legătură cu realitatea”.
2️⃣ Energie: Programul politic POT este vag în ceea ce privește planurile de reformă în domeniul energetic. Accesibilizarea energiei ca preț, conferirea unui avantaj economic României prin „disponibilitate continuă” și valorificarea resurselor naționale de producție nu fac trimitere la prea multe. Putem analiza, însă, activitatea politică a fondatoarei partidului, deputata Anamaria Gavrilă. Aceasta a fost inițiatoarea mai multor propuneri de lege, printre care: Pl-x nr. 583/2022, o lege pentru protejarea „entităților din industria energetică,” menită să protejeze producătorii de petrol, cărbune și gaz care depășesc anumite valori economice, pe motivul că aceștia reprezintă elemente de patrimoniu.
S.O.S România
Ca să analizăm programul politic SOS, am urmărit un video live pe Youtube al președintei Diana Iovanovici-Șoșoacă, fostă deputată a partidului AUR și actuală europarlamentară. În videoclip, ea spune că partidul nu a avut bani să investească în campanii de susținere a programului politic.
🔴 Red flags:
0️⃣ O îngrijorare în sine e faptul că partidul nu prezintă o agendă politică pentru următorul mandat.
1️⃣ Nu menționează schimbările climatice, protejarea biodiversității sau orice alte prevederi din acest domeniu.
2️⃣ Propune să redeschidă minele de cărbune și acuză alți politicieni că vor să interzică folosirea lemnelor de foc și a centralelor pe gaz.
