Trupa de britpop Franz Ferdinand e pusă pe țopăială, Son Lux revine cu stilul binecunoscut (despre care unii zic c-ar fi hip-hop alternativ, alții c-ar fi post-rock sau chiar trip hop), americanii de la MGMT renasc din cenușă, iar românii Vlad Caia și Cristi Cons îți transformă apartamentul în club, în timp ce o norvegiancă își lansează cel de-al șaselea album, la fix pentru ultima plecare la munte din iarna asta.
Franz Ferdinand - Always Ascending
Primele trei melodii de pe noul album al trupei britanice sunt ideale pentru cântări pe stadion, în timp ce publicul se zbănțuie pe vârfuri și vocile a zeci de mii de oameni se contopesc într-una singură. Restul pieselor sunt mai introspective sau ridică probleme legate de sistemul sanitar din America. Dacă asculți albumul în căști, la birou, sunetul indie-disco colorează orice perete alb. Am să fiu mai subiectiv decât deobicei, versul meu preferat este din melodia Lois Lane și zice așa: „So you've got an HND in journalism? Because journalism could change the world”.
Ascultă-l când te pregătești să pleci la munte.
3.3/5 ★
Son Lux - Brighter Wounds
Americanul Ryan Lott a creat proiectul Son Lux singur, dar în ultimii ani i-a cooptat pe chitaristul Rafiq Bhatia și toboșarul Ian Chang. În acest format a apărut albumul Brighter Wounds, un material care are la bază sunete electronice peste care trupa toarnă viori melancolice, ritmuri de R&B și întrebări care nu au răspuns: „Can we be this ugly and still have a beautiful life?”
Ascultă-l după apus, cu o cană de ceai.
3.2/5 ★
MGMT - Little Dark Age
Înainte să lanseze Little Dark Age, ultimele două albume ale trupei au fost considerate, atât de către critici, cât și de către fani, slăbuțe și puțin creative. „Ce poți să faci după ce cariera ta s-a sinucis?”, se întreabă The Guardian. Dar iată că duoul de electro-pop scoate capul la suprafață cu noul material, și sunetul aduce a disco, uneori săltăreț, alteori melancolic, uneori euforic, alteori psihedelic. Mi s-a părut că albumul s-a terminat cam brusc, după 43 de minute, dar mi-a lăsat un zâmbet în colțul gurii.
Ascultă-l când ești prins în trafic.
3/5 ★
SIT - Invisibility
Cei doi DJ români, Vlad Caia și Cristi Cons, sunt pe valul techno minimalului modern. Linia de bass asigură stabilitatea, percuția ademenește ușor sunetele care clicăie și ciupesc, în timp ce, undeva în spate, se aude o clapa rece și robotizată. Concealed este piesa pe care am țopăit cel mai bine, iar Drytime are un groove neașteptat și subtil. Toate cele zece piese sunt croite special pentru a fi mixate în cluburile din București, Basel, Los Angeles sau pe unde mai bagă ei.
Ascultă-l când te plimbi finuț cu bicicleta.
3.4/5 ★
Susanna - Go Dig My Grave
Cu sunete de flaut, chitări prinse în folk și versuri melancolice, Susanna Wallumrød și-a lansat cel de-al șaselea album. Norvegianca vine cu un cover elegant și înfricoșător după Joy Division - Wilderness, iar cu Rye Whiskey încearcă o muzică de beție, cu moșuleți triști, care se gândesc cum își îneacă moartea în băutură: „If the sea were made of Whiskey and I was a duck I'd swim to the bottom and never come up” (pe asta o cântă și Nick Cave).
Ascultă-l când ajungi la o cabană de munte.
3/5 ★
Foto main: Coperta albumului Son Lux - „Brighter Wounds”
