„Pe timpul reacționarilor a iubit un muncitor, în timpul lui Antonescu a iubit un francez evreu, iar acum un fost moșier." - informatoarea Stela reproducea, într-o notă trimisă Securității în 1954, această amară glumă a Mariei Tănase.
Celebra cântăreață n-a fost o disidentă, dar nici o agitatoare a PCR.
A fost însă, la rândul său, colaboratoare a Securității.
Maria Tănase - artista, omul, legenda (Editura Corint, 2019) nu e genul de carte care să-l mângâie pe cititor în sensul blănii. Istoricul Stejărel Olaru a scormonit prin documente - dosare de urmărire, note, rapoarte, corespondență interceptată - și a ajuns astfel la portretul unei persoane urmărite atent de toate dictaturile din România secolului al XX-lea.
„N-am scris decât ceea ce am putut să confirm", spune Stejărel Olaru într-un prim interviu din seria ȘANTIER de la Scena9.
„Viața ei a fost atât de complicată și plină de evenimente, încât merită a fi cunoscută reconstruind fiecare context important prin care Maria Tănase a trecut.”
„A avut un cerc relațional uriaș - a cunoscut prim-miniștri, miniștri, șefi de servicii secrete, generali, diplomați, ambasadori, oameni de afaceri străini extrem de influenți - , dar a știut să-și păstreze moștenirea din mahala și atunci când se desfășura pe scenele maiestuoase ale Bucureștiului”, adaugă istoricul.
Numărând printre iubiții săi un spion francez și un șef de serviciu de informații (pe Eugen Cristescu), poate fi însă Maria Tănase însăși bănuită că ar fi fost spioană?
„N-am putut fi categoric”, spune Stejărel Olaru, dar „probe indirecte ne fac să afirmăm că Maria Tănase ar fi putut fi folosită în munca informativă.”
Cât despre viața ei personală, despre care s-a bârfit constant în România, Stejărel Olaru amintește că „ea a fost o femeie liberă și [că] nu i-a păsat de ceea ce se bârfește. N-a avut apăsări din acest punct de vedere: dacă i-a plăcut un bărbat, a fost cu el. Nimeni nu mai poate, astăzi, să scoată la lumină câte relații de iubire a avut Maria Tănase. Pe câteva dintre ele le-am descris eu, pentru că personajele erau interesante și nu atât de cunoscute".
De „atenția” Siguranței, a Serviciului Special de Informații și a Securității n-au scăpat nici apropiații și colaboratorii Mariei Tănase.
Cartea lui Stejărel Olaru reface, de pildă, portretul faimosului Fărâmiță Lambru, dar îi readuce în discuție și pe toboșarul Sergiu Malagamba - înjurat, cu tot cu admiratori, de presa antisemită, arestat și trimis în lagărul de la Târgu Jiu - sau pe Steve Bernard, jazzman care a experimentat cu folclorul câteva decenii înaintea Aurei Urziceanu ori a lui Johnny Răducanu.
„A cântat cu Maria Tănase la radio, într-un program intitulat Cântece populare pe ritm de jazz. Acest disc (emisiunea a fost în direct, dar s-a înregistrat discul) a fost distrus la scurt timp de către legionari. Astăzi suntem lipsiți de o înregistrare care trebuie să fie o capodoperă: s-o auzi pe Maria Tănase cântând pe ritmuri de jazz melodii populare”, spune Stejărel Olaru.
Mai mult, însă: dată fiind aprecierea pe care le-a arătat-o muzicienilor romi și evrei, n-ar risca Maria Tănase să fie acuzată, în 2019, de exces de corectitudine politică? Cum i-ar răspunde cuiva deranjat de atitudinea ei?
Stejărel Olaru nu are dubii: „I-ar răspunde imediat cu o înjurătură, cum acea persoană nu a fost înjurată vreodată. Avea acest obicei, de-a înjura des și foarte la obiect.”
Un video de Ileana Szasz, montat de Alexandra Diaconu / Vira Films