Am încercat să realizăm un portret colectiv al mamelor-copii din România, pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică.

La puțin timp după ce am publicat o investigație despre lupta ideologică dusă în jurul educației sexuale, am stat de vorbă cu Cristina Damian, medic ginecolog în Călărași.

Mi-a povestit că a avut recent o pacientă de 13 ani, care născuse într-un centru maternal din județ. Fata nu fusese dusă la doctor, nu știa în ce lună e însărcinată și a născut noaptea pe holurile centrului. Ulterior personalul a sunat la ambulanță și paramedicii au dus-o la spital. A fost internată o săptămână, timp în care a stat ghemuită în poziție de fetus și nu a răspuns la nicio întrebare, mi-a povestit medicul ginecolog. Era traumatizată.

România are cel mai mare procent de nașteri în rândul femeilor sub 20 de ani din Uniunea Europeană: 9.9% din numărul total de nașteri, față de 2.8% media UE în 2016. Și nu e doar o altă statistică negativă despre România.

Maternitatea precoce duce la abandon infantil, abandon şcolar şi risc ulterior de excluziune socială, arată Strategia Națională de Sănătate 2014-2020.

40% dintre mamele minore spun că veniturile nu le ajung pentru strictul necesar, indică o anchetă făcută de Salvați Copiii. Același studiu arată că alimentarea cu apă curentă nu este disponibilă în cazul a peste 60% din gospodăriile cu mame minore.

Am încercat să conturez un portret colectiv al acestor mame-copii, pe baza datelor statistice pe care le avem la dispoziție. Pentru asta, am folosit două seturi de date: 1) de la Ministerul Sănătății și 2) de la Institutul Național de Statistică. M-au uimit însă discrepanțele dintre cele două seturi de date.

În 2017, de exemplu, au fost în jur de 19.000 de copii născuți de mame cu vârste între 15 și 19 ani, conform datelor de la INS. În același an, Ministerul Sănătății raportează în jur de 9.800 de „gravide nou depistate” la aceeași categorie de vârstă.

De unde vine diferența asta? 19.000 copii vs. 9.800 de mame.

Ministerul Sănătății, prin Institutul Național de Sănătate Publică, centralizează datele de la direcțiile de sănătate publică din țară, care le adună de la medicii de familie. Adică au în evidență doar gravidele înregistrate la medicii de familie, mi-au explicat experții de la Institutul Național de Sănătate Publică.

Institutul Național de Statistică raportează numărul de născuți vii, pe baza nașterilor înregistrate la Oficiile de Stare Civilă din România.

Știm deci câți copii se nasc din mame adolescente și câte gravide adolescente sunt înregistrate la medicii de familie. Nu știm însă câte adolescente nasc, fără să fie înregistrate la vreun medic de familie. Acestea rămân în afara statisticilor.

Discuția despre mamele adolescente e, printre altele, și una despre lipsa de acces la servicii medicale. 5 din 10 gravide minore nu au fost controlate de medicul ginecolog în timpul sarcinii, arată raportul Salvați Copiii.

E o discuție despre lipsă, în general.
Lipsă de educație sexuală.
Lipsă de educație.
Lipsă de protecție în cadrul familiei.
Lipsă de sprijin la nivel instituțional.

Răzvan Zamfira (Interrobang Studio) a explorat aceste date într-un infografic care încearcă să răspundă la câteva întrebări:

• Cum a evoluat numărul de nașteri la adolescente din 1990 încoace?
• Cum a evoluat numărul întreruperilor de sarcină?
• Ce vârste au partenerii acestor mame adolescente?

Câteva concluzii: 

1. La categoria de vârstă 15-19 ani, numărul de nașteri s-a redus de la an la an. Comparativ cu anii ‘90, numărul de nașteri s-a înjumătățit. La fetele mai mici de 15 ani, însă, numărul de nașteri a crescut în ultimii ani.

2. Majoritatea adolescentelor au rămas însărcinate cu bărbați mai în vârstă ca ele. Diferența de vârstă poate ridica întrebări despre posibile abuzuri. Și în rândul mamelor sub 15 ani, majoritatea partenerilor sunt majori.

3. Rata de fertilitate e aproape dublă în rândul adolescentelor din mediul rural. 

De ce măsuri e nevoie pentru a reduce fenomenul mamelor adolescente, conform Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020?

• Distribuția de contraceptive gratuite
• Dezvoltarea activității centrelor de planificare familială
• Formarea medicilor de familie în planificare familială, mai ales în zonele rurale
• Realizarea unor cercetări naționale privind sănătatea reproducerii/ planificarea familială