Ieri a fost adoptată în Parlamentul României o modificare a legii educației care a șocat mare parte din comunitatea academică și din societatea civilă. Potrivit acesteia, ar urma să se interzică în școli, universități și în orice activitate extrașcolară răspândirea „teoriei sau opiniei identității de gen, înțeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic și că cele două nu sunt întotdeauna aceleași”. Propunerea a fost înaintată anul trecut de către deputatul Marius Emil Pașcan, președinte executiv al Partidului Mișcarea Populară, alături de senatorul Cristian Vasile Lungu, membru al aceluiași partid.
Absolvent de jurnalism la „Dimitrie Cantemir” în Târgu-Mureș și al Facultății de Antropologie - Filozofie în Cluj-Napoca, Pașcan a lucrat ca jurnalist și a fost prefect al Județului Mureș. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Vasile Cristian Lungu a terminat seminarul teologic la Zalău, a trăit în SUA până în 2016 și are studii în Afaceri Internaționale și Psihologie la Universitatea Loyola din Chicago. La începutul anului 2020, Lungu a participat la evenimentul The National Prayer Breakfast în Washington, unde s-a întâlnit printre alții cu Paul Gosar, membru al Congresului, negaționist al încălzirii globale, susținut de National Right to Life Committee, NRA și de Gun Owners of America, și un puternic susținător al lui Donald Trump. Se pare că în PMP există deja o aripă trumpistă, care „importă” idei și măsuri controversate, care până nu demult ocupau un loc marginal.
„Este esențial ca orice societate să se ocupe prin sistemul de învățământ și prin alte metode de o înțelegere cât mai profundă a conceptului de gen, astfel încât toate categoriile de persoane care negociază acest concept în diverse moduri să fie incluse, să fie respectate și să se vadă reflectate în legislație într-un mod pozitiv, nu interzise, date afară și șterse cu buretele ca și cum nu ar fi”, spune Mihaela Precup, care predă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine și la programul de Studii Americane, de la Universitatea din București. O astfel de interdicție, bazată pe agende politice conservatoare, nu doar că denotă o neînțelegere flagrantă a disciplinelor umaniste și a mijloacelor de a înțelege și analiza societatea, ci și împinge la discriminare în masă.
Până să ajungă în ședințele Senatului pentru dezbatere, actuala propunere legislativă a primit aviz negativ de la Comisia pentru Egalitatea de Șanse pentru Femei și Bărbați și de la Comisia pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele Minorităților Naționale. Avizele acestor comisii nu au contat însă în fața rapoartelor și a plenului, care au stabilit că propunerea merge mai departe, la Senat. „E firesc că am dat un aviz negativ,” explică Cristina Iurișniți, președinta Comisiei pentru Egalitate de Șanse pentru Femei și Bărbați de la Camera Deputaților. „Nu e normal să nu existe în unitățile noastre de învățământ o educație pentru egalitate între cele două genuri, feminin și masculin, ca să nu mai avem prejudecăți. Vedem din media cum sunt tratate fetele și femeile privind violența domestică, violența din mediul online, există niște statistici îngrijorătoare care ne arată această mentalitate de a privi adolescentele și femeile ca niște obiecte sexuale în societate. Vedem această mentalitate chiar la nivelul judecătorilor, care îi dau doi ani cu suspendare unui tată care-și violează fiica de șase ani”, spune Iurișniți, membră USR și profesoară titulară de limba franceză. „Unii înțeleg că am vrea să modificăm genul cuiva. Aici e confuzia, oamenii nu înțeleg despre ce e vorba. Vedem cât de conservatoare și patriarhală e societatea românească. Noi ne speriem de un cuvânt. Toate aceste frici sunt manipulate politic”.
Nu este prima încercare a politicienilor conservatori de a-i împiedica pe elevi și studenți să învețe teorii contemporane, deja studiate de decenii bune în unitățile de învățământ de prestigiu din lume. În februarie 2018, mai mulți politicieni, avocați și activiști ai Coaliției pentru Familie au încercat să anuleze o conferință despre discriminare și egalitatea dintre femei și bărbați organizată de niște elevi din Focșani. Despre asta am scris aici. Coaliția pentru Familie și conservatorii care au susținut-o au încercat să împiedice derularea orelor de educație sexuală în școli, ore care le-ar veni în ajutor copiilor și adolescenților care trăiesc într-o societate care nu-i protejează de abuzuri sexuale ci dimpotrivă, e pe primele locuri în Europa la numărul de mame minore și la numărul de femei ucise de violența domestică.
Singurele țări din Europa unde studiile de gen sunt amenințate sau de-a dreptul interzise, sunt Polonia și Ungaria, cu tendințe puternic iliberale și aflate sub conducerea unor partide apropiate extremei drepte. În octombrie 2018, guvernul Ungariei a eliminat programele de master și doctorat în studii de gen. Pe când Central European University, una dintre cele mai cunoscute și apreciate universități din Europa, și-a mutat sediul la Viena și a reușit să-și apere cursurile pentru studenții săi, una dintre cele mai vechi universități din Ungaria, Eötvös Loránd University, și-a pierdut programele de studii de gen. Studiile de gen, însă, sunt luate în vizor de conservatorii mai multor țări, un exemplu fiind cel al partidului german AfD, care includea anul trecut în programul lui sistarea finanțărilor pentru programele de studii de gen.
Circuitul tacit al propunerii legislative și adoptarea ei fără dezbatere publică a stârnit furia multor cetățeni și a mai multor instituții de învățământ din România. Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea de Vest din Timișoara și Școala Națională de Științe Politice și Administrative au declarat public că sunt împotriva modificării legii educației. Profesori universitari precum Gelu Duminică, Claudiu Tufiș sau Oana Băluță au spus că vor continua să predea și să-și educe studenții în ciuda tentativei de îngrădire a accesului la educație propusă de politicienii conservatori.
„Afectați vor fi studenții care chiar sunt interesați de astfel de teme și aleg să le studieze fie pentru lucrările de licență, fie în cadrul programului de master Politicile Egalității de Șanse”, explică Claudiu Tufiș, care predă la Facultatea de Științe Politice de la Universitatea din București. „Doar anul acesta am coordonat o lucrare de licență despre feminism în Afghanistan, o lucrare de master despre sclavia sexuală în armata japoneză în timpul celui de-al doilea război mondial, o lucrare de licență despre relația dintre feminism și politică în SUA și o lucrare despre educația sexuală în școlile din Uniunea Europeană. Toate lucrări bune, realizate de studenți realmente interesați de aceste teme”, spune Tufiș.
Asociația Națională a Organizațiilor Studențești din România susține poziția profesorilor și a instituțiilor de învățământ care au criticat noua modificare legislativă, iar activiștii pentru drepturile minorităților sexuale au făcut o petiție care a adunat, până în acest moment, aproape 25.000 de semnături. Alături de activiștii pentru egalitatea dintre femei și bărbați, ei organizează mâine un flashmob împotriva cenzurii în educație.
În România, propunerea de modificare a legii educației naționale urmează să ajungă pe biroul președintelui, care va decide dacă ea va fi aplicată sau nu. În timpul ăsta, senatoarea USR Florina Presadă lucrează la o cerere pentru reexaminarea propunerii legislative, alături de consilierii ei.
Au contribuit: Delia Marinescu, Ionuț Sociu și Andra Matzal.
foto cover: shutterstock.com