În septembrie și octombrie ne întoarcem la școală. Lansăm o serie de „planuri de lecție” ideale, pe subiecte presante, puse cap la cap împreună cu experți și colaboratori. Am vrut să vedem cum se pot preda la liceu teme actuale, arzătoare, precum schimbările de climă, educația sexuală sau episoade ignorate din istoria noastră.
Săptămânile trecute, am vorbit despre iliberalism la ora de educație civică, am făcut o oră de educație media și ne-am imaginat o oră de literatură română cu scriitoare în manuale. Azi avem istorie, pe o temă spinoasă: pogromul.
Ianuarie 1941. București. Se împlinesc cinci luni de când generalul Ion Antonescu și legionarii în frunte cu Horia Sima conduc statul român - supranumit „stat național-legionar”. Sub acest regim, persecuțiile antisemite începute sub Carol al II-lea (1938-1940) au devenit și mai dure. Evreilor le era anulată cetățenia română, le erau confiscate proprietățile, le era interzisă educația, cultura și munca în instituțiile publice, pe lângă acțiunile ostile la care erau supuși zi de zi (bătăi, agresiuni verbale, devastări și evacuări). Atât legionarii, cât și generalul Antonescu, au dorit să preia întreaga putere în stat, iar cele două părți au intrat într-un conflict care a culminat cu „rebeliunea legionară”. Aceasta a început în seara de 20 ianuarie, iar pe 23-24 ianuarie a fost înnăbușită de armată, care a rămas loială generalului Antonescu. Acesta din urmă a avut și susținerea germanilor, care doreau o Românie stabilă și pregătită pentru invazia în Uniunea Sovietică. Episodul a fost scurt, dar extrem de violent.
În timpul rebeliunii, legionarii înarmați au luat în vizor populația evreiască. La București și în împrejurimi (într-o pădure de la Jilava), au ucis 125 de evrei, au devastat și jefuit peste 1.200 de clădiri în cartierele considerate „evreiești” și au dat foc sinagogilor (dintre care două au ars în întregime). Aceste crime împotriva evreilor sunt cunoscute astăzi sub denumirea de Pogromul de la București.
Relatarea unui supraviețuitor, rabinul Herșcu Gutmann:
„La un moment dat, ușa camionului s-a deschis în spate. Am văzut că ne aflăm pe o șosea, în plină pădure, fără ca să știu unde anume, chiar la marginea șoselei. În ușă se aflau 5 sau 6 legionari, înarmați cu pistoale, care au început să tragă din mașină câte doi dintre evrei pe care îi împușcau tot așa câte doi, doi, cu o iuțeală vertiginoasă. La un moment dat am fost coborât și eu cu cei doi fii ai mei, care mă țineau strâns, unul de un braț, altul de celălalt. Fiul meu mai mare a început să se roage de unul dintre ucigași să ne cruțe viața, fiindcă nu am făcut nici un rău nimănui, pentru că eu sunt rabin și pentru că acasă au mai rămas copii mici. Legionarul a ripostat însă: «Hai repede, jidane, nu întinde vorba!». În jurul nostru se aflau o sumedenie de cadavre, fiindcă mașina noastră era ultima care a sosit. Amețit, sau poate instinctiv, m-am lăsat la pământ, am auzit împușcături, nu am mai știut ce se petrece cu mine. Am simțit însă cum fiul meu mai mare, atârnat de brațul meu, a murit imediat, în timp ce celălalt s-a mai zbătut puțin și a horcăit. Iară nu știu ce a fost după aceea. Poate că am și leșinat. Când m-am trezit era ziuă și un ostaș pe care l-am văzut venind de departe mi-a strigat «Nu mai sta acolo jidane, că o să te împuște!».”
Teme de discuție
Pe baza relatării de mai sus, încearcă să spui în propriile cuvinte ce crezi că este acela un pogrom. Ai mai auzit acest cuvânt? Dacă da, în legătură cu ce fapte?
Definiție
Pogromul este o acțiune violentă de masă îndreptată împotriva evreilor. Termenul provine din limba rusă și a fost folosit la început pentru a desemna masacrarea evreilor în Rusia țaristă. Prin extensie, pogrom poate însemna orice masacru al membrilor unui grup minoritar național sau religios.
Cu toate că acest termen a apărut în contextul mișcărilor antisemite din Rusia țaristă (în secolul 19), pogromuri anti-evreiești au existat de sute de ani în toată Europa. În perioada medievală, pogromurile au fost foarte frecvente în Europa de Vest, pentru că acolo au apărut mișcări anti-iudaice puternice. Pogromurile nu au întârziat să apară peste tot unde evreii s-au refugiat după ce au fost expulzați din statele vest-europene: în Polonia, în Imperiul Otoman, în Rusia, în România.
Pogromurile anti-evreiești au fost de regulă înfăptuite de creștini și de musulmani, acolo unde erau vecini cu evreii. Violența împotriva evreilor a fost justificată în fel și chip, dar factorii cei mai importanți au fost ura și frica față de evrei ca grup de altă religie (creștini vs. evrei sau musulmani vs. evrei) sau ca popor de altă limbă și cultură (de ex. ruși vs. evrei sau germani vs. evrei).
Între anii 1938 și 1945, pogromurile au fost episoade din genocidul îndreptat împotriva evreilor, cunoscut sub numele de Holocaust.
Exerciții
1. Citește cele patru prezentări de mai jos. Identifică agresorii în fiecare caz.
Discută apoi cu colegii ce anume face, în astfel de cazuri, ca oamenii obișnuiți să se transforme în criminali.
-
În 1821 a izbucnit revolta grecilor din Imperiul Otoman, în timpul căreia oficialitățile evreiești au luat partea autorităților otomane. Revolta a fost întâmpinată cu violență din partea sultanului, iar patriarhul ortodox grec de la Istanbul a fost executat. În Odessa (în Rusia), diaspora greacă, aflată într-o concurență economică cu evreii, a pornit un pogrom împotriva acestora.
-
În 1903, la Chișinău, moartea a doi copii a determinat presa antisemită locală să speculeze că evreii i-ar fi asasinat. Acuzația se baza pe o veche și falsă credință că evreii ar fi răpit și ar fi ucis copiii creștini pentru a le folosi sângele în ritualuri. În prima zi de Paște ortodox, mulțimea de creștini a început să atace proprietăți evreiești și să ceară moartea evreilor. Câteva ore mai târziu, răspândirea zvonului că evreii au omorât creștini și au devastat catedrala, precum și încercările de autoapărare ale evreilor au încins și mai mult spiritele. Devastările și jafurile au degenerat în masacru, iar când ordinea a fost restabilită au fost numărați 42 de morți și aproape 400 de răniți evrei.
-
În 1881 a fost asasinat țarul Rusiei, Alexandru al II-lea, de către un grup de anarhiști ruși. Presa și asociațiile au început să speculeze că atacul a fost al unor agenți străini și au identificat în rândul complotiștilor un presupus evreu. După câteva săptămâni de la asasinat, au izbucnit pogromuri în toată Rusia. Forțele de ordine au intervenit. Cei care incitau la violență acuzau autoritățile că iau apărarea evreilor. Violențele au continuat în restul anului și au fost uciși 40 de evrei.
-
În octombrie 1941, armata română a ocupat orașul sovietic Odessa. Câteva zile mai târziu, o explozie a sediului comandamentului român a omorât 66 de ofițeri și soldați. Atentatul a fost pus la cale de serviciile secrete sovietice (NKVD). Conducătorul României, mareșalul Ion Antonescu, și autoritățile din subordine considerau, întocmai ca aliatul lor, Hitler, că bolșevismul și Uniunea Sovietică sunt o creație evreiască. Drept represalii, trupele române au executat peste 22.000 de evrei din Odessa.
Știai că masacrul evreilor de la Odessa este subiectul celui mai recent film al lui Radu Jude, Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari?
2. Împreună cu colegii, compune o listă de 10 localități din Europa în care crezi că au fost persecutați și masacrați evreii. Folosește amintiri din filme, cărți și călătorii. Harta de mai jos poate să îți ofere niște indicii.
3. Încercuiește acele prejudecăți de mai jos care crezi că s-au referit la evrei de-a lungul istoriei (răspunsurile sunt la final). Pe care dintre ele le-ai auzit și în timpul vieții tale?
1. „ei folosesc sângele copiilor creștini în propriile ritualuri”
2. „ei conspiră să domine lumea”
3. „ei sunt în spatele comunismului și războaielor”
4. „ei controlează finanțele lumii”
5. „ei promovează cosmopolitismul și globalismul în dauna naționalismului”
6. „ei sunt cei mai mari exploatatori ai poporului”
7. „ei l-au ucis pe Iisus”
8. „ei sunt dușmanii din interior ai națiunilor europene”
9. „ei țin săracii în mizerie, fiind cămătari și cârciumari”
10. „ei se căsătoresc cu creștini ca să degenereze rasa albă”
4. Notează succesiunea cronologică (1, 2, 3) în următoarele serii de evenimente (răspunsurile sunt la final):
În Germania (1932-1945):
[_] milioane de evrei au fost uciși în timpul Holocaustului
[_] în 1938 are loc pogromul anti-evreiesc cunoscut drept „Noaptea de Cristal”
[_] Partidul Național-Socialist condus de Hitler obține majoritatea parlamentară
În România (1927-1941):
[_] legionarii preiau puterea în stat după abdicarea regelui Carol al II-lea
[_] pogromul anti-evreiesc de la București din 21-23 ianuarie 1941, comis de legionari
[_] apare un partid politic antisemit cu denumirea Legiunea „Arhanghelul Mihail”
În Rusia (1894-1905):
[_] țarul Nicolae al II-lea continuă politica de rusificare și respinge orice proiect de reformă
[_] mii de evrei sunt omorâți de mulțime sub bănuiala că doresc căderea țarului Nicolae al II-lea
[_] în 1905 izbucnește o mare revoluție socialistă
5. Vizionează la clasă filmul Trenul vieții (regia Radu Mihăileanu, 1998). La final, poartă o conversație „la cald” despre film, cu colegii, apoi citește și discută declarațiile regizorului:
-
„Nu râdem de un eveniment tragic. Râdem ca să supraviețuim. Este ca o terapie, și face parte din cultura noastră. Niciodată nu ni se va putea lua aceasta. Una se naște împreună cu cealaltă. Este ceea ce barbarii nu vor putea niciodată să ucidă în noi.”
-
„Dar prima rațiune a alegerii trenului a fost cea declarată mai sus: trenul morții, trenul de la Iași… Doream să fac un film ca o replică la asta: un tren al vieții! Trenul poate fi interpretat și ca o călătorie, de la naștere până la moarte. Trece prin mai multe gări, mai multe etape, și pe parcursul întregului drum vedem apărând întreaga gamă a naturii umane: dragostea, moartea, ura, rasismul, politica, puterea.”
Pogromul de la Iași
Pe 29 iunie 1941 a avut loc cel mai sângeros masacru îndreptat împotriva evreilor pe teritoriul României. Statul român condus de generalul Ion Antonescu îi persecuta pe evrei din toamna anului 1940 și intrase în al Doilea Război Mondial de partea Germaniei naziste. De o săptămână începuseră luptele în est împotriva Uniunii Sovietice, pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord.
În Moldova locuia o numeroasă populație evreiască. Mai mult de o treime dintre locuitorii orașului Iași erau evrei. Încă de la stabilirea lor în Țările Române, atitudinile antisemite s-au făcut simțite și au afectat viața evreilor secole la rândul. În perioada interbelică, mitul „iudeo-bolșevismului” s-a răspândit și în România. Astfel, pe lângă vechile prejudecăți, în timpul campaniei împotriva Uniunii Sovietice, presa și autoritățile române au considerat că evreii erau susținători ai comunismului și dușmanii din interior ai României.
„Toți evreii de aici [din Basarabia] sunt spioni, toți sunt gata să saboteze orice măsură de interes național, toți și-ar da bucuroși viața dacă ar putea să contribuie cu ceva la succesul bolșevicilor”. (fragment din ziarul Curentul, 7 iulie 1941)
„Pe urmă va trebui să inspirăm românilor ura împotriva dușmanilor nației. Așa am crescut eu: cu ură împotriva turcilor, jidanilor și ungurilor. Sentimentul acesta de ură împotriva dușmanilor patriei trebuie împins până la ultima extremitate.” (Ion Antonescu, 8 iunie 1941)
„Nu este o exagerare să spunem că România a fost cea mai antisemită ţară a Europei antebelice. Încă din secolul al XIX-lea, antisemitismul românesc era un fapt bine stabilit.” (Hannah Arendt, Originile totalitarismului)
Războiul a fost socotit și un prilej pentru epurarea etnică a României. Generalul Ion Antonescu era hotărât să rezolve „chestiunea evreiască” a României în primul rând printr-o operațiune de „curățare a terenului” din spatele frontului, începând cu Moldova. Pe 27 iunie circulase deja un ordin venit direct de la Ion Antonescu, pentru evacuarea celor 45.000 de evrei din orașul Iași. A doua zi, ordinul a fost repetat.
Citește documentul de mai jos și identifică instituțiile care erau implicate în pogromul de la Iași.
„1. Vei da o ordonanță [...] La primirea de focuri de armă dintr-o locuință, se va încercui acea locuință cu armata, vor fi arestați toți locatarii (afară de copii) și, după o instrucție sumară, acei găsiți de vină vor fi executați. Aceleași sancțiuni se vor aplica și acelora care vor dosi persoanele care au săvârșit infracțiunile de mai sus.
2. Evacuarea populației evreiești din orașul Iași este necesară și va fi făcută în totalitate (inclusiv femei și copii). Evacuarea se va face pe pachete, mai întâi la Roman și apoi la Târgu-Jiu. Pentru aceasta vei lua înțelegere cu Ministerul de Interne și Prefectura de Județ, chestiunea trebuind bine studiată”.
(Ordin telefonic dat de Conducătorul statului, Ion Antonescu, comandantului garnizoanei din Iași, colonelul Constantin Lupu, în noaptea de 28/29 iunie 1941)*
Trupele române erau autorizate să execute pe orice evreu care va ataca armata, ceea ce lăsa militarilor libertatea să interpreteze orice gest drept un atac la adresa armatei sau să invoce acest pretext pentru crimă. În acele zile, membri ai poliției secrete și presa au intensificat intoxicarea populației cu știri false și zvonuri, unul dintre cele mai puternice fiind acela că evreii comunicau cu aviația sovietică prin diverse semnale.
„Dacă ne uităm în documentele Poliției și Armatei din acea perioadă, vedem că peste tot, mai ales în Moldova, abundă denunțurile privind semnalizările cu rachete. Nicăieri nu s-au dovedit adevărate.” (Adrian Cioflâncă, istoric)
Totodată, autoritățile civile și militare au organizat acțiuni diversioniste (cum ar fi focuri de armă îndreptate către soldații români), pentru a crea impresia unei revolte evreiești și a avea în consecință un pretext pentru intervenția în forță.
Istoricul Jean Ancel a identificat cinci elemente ale operațiunii de pregătire a pogromului:
„1) răspândirea de zvonuri că evreii au tras asupra armatei;
2) atenționarea rezidenților români despre ce urma să se întâmple;
3) creșterea colaborării populare cu forțele de securitate;
4) marcarea caselor creștine;
5) incitarea elementelor turbulente la crimă, viol și jaf.”*
În ziua de 29 iunie 1941, soldați români și germani, jandarmi, polițiști și civili au pornit la o vânătoare de evrei care a degenerat într-un pogrom sângeros. Mii de evrei au fost uciși pe străzi și la vechiul sediu al Chesturii Poliției (situat azi pe str. Vasile Alecsandri nr. 6), iar alte mii au fost îmbarcați în „trenurile morții” cu destinație imprecisă. Dintre cei 7.700 de evrei îmbarcați în trenuri, doar 1.700 au supraviețuit până la capătul drumului. Numărul total al evreilor uciși, conform rapoartelor oficiale, a fost 13.266. Comunitatea evreiască din Iași a avansat cifra de 14.850 de morți.
Recomandare -> Află mai multe despre pogromul de la Iași în acest muzeu virtual
Temă
Pornind de la discuțiile cu prietenii și cu familia, sau de la ce ai mai văzut la televizor și online, scrie într-o jumătate de pagină în ce măsură crezi că antisemitismul va continua să fie o problemă a Europei și în viitor.
Materiale ajutătoare:
Dacă îți place mai mult literatura decât lecțiile de istorie, îți recomand trei titluri:
-
Romanul America de peste pogrom, scris de Cătălin Mihuleac
-
Romanul grafic Maus, scris și desenat de Art Spiegelman
-
Romanul Kaputt, scris de Curzio Malaparte
Răspunsurile pentru exercițiile 2 și 3
Exercițiul 2: Toate
Exercițiul 3:
Germania: 3, 2, 1
România: 2, 3, 1
Rusia: 1, 3, 2
* Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, Raport final, Iași, Polirom, 2005, p. 119.
** Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, Raport final, Iași, Polirom, 2005, p. 122.
Lecția de față a fost realizată cu sprijinul, expertiza și consultarea istoricului Adrian Cioflâncă.
