„Societatea a evoluat în felul acesta, reperele noastre de succes nu se bazează niciodată pe muncă. Ideea de muncă a fost pentru idioți cumva, adică munca e pentru idioți”, zice Niculae Moromete.
Replica nu poate fi găsită nici în cartea lui Marin Preda, nici în filmul cu Victor Rebengiuc, pentru că a fost spusă în 2016, de un Niculae ajuns între timp om de afaceri. Marius Badea, interpretul singurului premiant dintre Moromeți, a renunțat la actorie, a terminat Studii Economice și are sentințe dure despre România contemporană. „Succesul a fost pentru oamenii care nu aveau nici o treabă, nici cu inteligența, nici cu nimic”, afirmă acesta în episodul doi din seria ICAR, istoria alternativă a cinematografului românesc.
Un proiect Cinepub pentru Scena 9, ICAR urcă în online, din decembrie 2015, scurte eseuri video despre momentele esențiale ale filmului de la noi. Primele trei episoade au avut ca punct de plecare Moromeții lui Stere Gulea, iar de acolo au pornit spre prezent, abordând două dintre problemele/obsesiile românești: munca (episodul 2) și educația (episodul 3). „Am demarat ICAR odată cu lansarea pe cinepub.ro a unor filme semnate de autori care nu fac parte din noua generație. Gulea și Daneliuc au fost cei care au spart «zidul». Moromeții a fost primul mare film din această serie și prin ICAR am încercat să-l readucem în atenție la jumătate de secol de la publicarea cărții și treizeci de ani de la producția filmului. Nu în ultimul rând, ne-am legat de intenția regizorului Stere Gulea de a reveni pe subiect și de a realiza Moromeții 2 - am vrut să testăm dacă epitetul moromețian mai spune ceva astăzi”, a declarat, pentru Scena9, regizorul și scenaristul Lucian Georgescu, omul din spatele acestui proiect.
Cinepub este primul şi singurul canal de cinema românesc online, distribuit gratuit şi cu acordul legal al producătorilor şi cineaştilor independenţi de ficţiune, documentar sau animaţie, scurt sau lungmetraj. Proiectul ICAR nu își propune să epuizeze subiectul – uitat de altfel – al unei istorii a cinematografului autohton, a explicat Lucian Georgescu. „Nu există o istorie, ci istorii. Pentru cinematograful românesc, însă, nu s-au scris multe. Cea a lui Călin Căliman reprezintă un efort singular de adunare într-un tom substanțial a întregii perioade de industrie cinematografică din România de la începuturi și până astăzi. Cartea domnului Căliman, efort filmologic remarcabil, reprezintă un punct de vedere unic și desigur că e loc pentru altele - subiectul este practic inepuizabil, dacă aplicăm și lupa subiectivității autorului-scriitor, nu doar obiectivitatea istoricului. Valerian Sava promite de ceva vreme un proiect complex al unei «Istorii critice», oprită deocamdată la deceniul șase. Există și filmografii complete, consemnări minuțioase ale genericelor producției de cinema, instrument de cercetare prețioase - mă refer aici la Filmografia lui Bujor Râpeanu. Compendiul «Scurtă istorie» a profesoarei Manuela Cernat este o lucrare care acoperă doar perioada istorică anterioară Revoluției și tot o «Scurtă istorie» a publicat și cercetătorul Marian Țuțui. Sunt câteva borne de kilometraj ale unui drum început cândva de școala filmologică a lui Ion Cantacuzino, un drum în ceață prin care se mai întrezăresc ici-colo importante frânturi de contribuții critice, publicate disparat în volume de autor, în primul rând cele semnate de Florian Potra și Tudor Caranfil”, a precizat regizorul.
Lucian Georgescu este de părere că istoria recentă a cinematografului românesc nu a fost încă bine așezată în pagină, în oglindă cu cea dinainte de ‘89 și mai ales nu a fost „împăcată” cu aceasta. „Noi suntem un popor care nu a făcut pace cu el însuși pentru că nu ne-am clarificat trecutul și nici nu ne-am relaxat istoric. În fond, modernitatea României nu a sărbătorit un secol, suntem cruzi, la propriu și la figurat. ICAR nu poate sta în rând cu nici una din operele filmologice menționate, nici nu ne-am propus așa ceva, e un produs digital frugal, o serie de eseuri video subiective, disparate, dar care pot constitui, împreună și în timp, un alt punct de vedere, de și pentru o generație online. ICAR poate fi - sau nu, un pod pe un drum uitat”.
De altfe, Lucian Georgescu a arătat că proiectul ICAR nu conține „filmulețe de sau pentru școală și nici documentare exhaustive, ci doar pastile de conținut video online, menite să intrige și să sporească apetitul pierdut pentru cinematograful românesc în toate formele lui”.
Seria dedicată Moromeților se închide cu o discuție despre educație. „În România, elevii nu sunt pregătiți aproape deloc pentru viață. Ca și cum am avea o ură pentru ce va urma”, afirmă omul de afaceri Marius Badea, fost Niculae, în cel de al treilea episod al ICAR.
