Anamaria Antoci, producătoarea filmului Ilegitim, care a făcut valuri la Berlinală, a fost selectată în programul Producers on the Move (14-17 mai), în cadrul Festivalului internaționalde film de la Cannes. Anamaria a încheiat recent producția celui mai nou lungmetraj al lui Adrian Sitaru, Fixeur, și se află în producție cu primul ei proiect de film documentar, Planeta Petrila, în regia lui Andrei Dăscălescu. Dezvoltă două lungmetraje de debut, Firesc, de Hadrian Marcu, și Otto, barbarul, al Ruxandrei Ghițescu, pe care îl produce împreună cu Iuliana Tarnovețchi.
Aflat la cea de-a 17-a ediție, Producers on the move are ca scop facilitarea networking-ului între producători și încurajarea coproducțiilor internaționale. Anul acesta au fost selectați 20 de specialiști din Franța, Norvegia, Bosnia și Herțegovina, Italia, Finlanda, Elveția, care au lucrat cu unii dintre cei mai importanți specialiști din industria cinematografică și de televiziune. Ieri, în ultima lor zi de program, am reușit să stăm de vorbă cu Anamaria la standul românesc din Marché du Film, la Cannes.
Ce înseamnă Cannes-ul pentru un producător tânăr?
Cel mai mare market pentru un producător de film. La Cannes ai oportunitatea de a te întâlni cu orice persoană din industrie cu care ai nevoie să vorbești. Majoritatea întâlnirilor pe care le-am avut aici le-am stabilit înainte de a veni, însă la fiecare market se întâmplă să am și întâlniri informale, care se dovedesc a fi foarte productive. De exemplu, prima dată când am venit aici, anul trecut, am întâlnit, fără să-mi fi programat înainte, un agent de vânzări care ulterior a devenit agentul de vânzări al unuia dintre filmele pe care le-am produs. Pe cei doi co-producători ai filmului Ilegitim i-am întâlnit în același mod, dar în alte marketuri de film. Cu Yohann Cornu m-am întâlnit la Les Arcs, un alt market de film, printr-un prieten comun. Ne-am nimerit la aceeași masă, pentru ca mai târziu să ajungem să coproducem. Anul trecut, la Berlin, la fel: un prieten, agent de vânzări polonez, mi-a prezentat un producător, de asemenea polonez, Klaudia Smieja, căruia i-am povestit despre Ilegitim și și-a dorit foarte mult să se implice în proiect. Ulterior a devenit co-producătorul meu polonez.
Ce se întâmplă la Producers on the move și ce ți-a prins ție cel mai bine?
Producers on the move este un program de promovare a producătorilor europeni, organizat de European Film Promotion (EFP), o organizație internațională care se ocupă de promovarea filmului european. Există 36 de țări membre ale EFP, iar organizația reprezentantă a fiecărei țări, cum este de exemplu Romanian Film Promotion, propune un producător despre care consideră că are potențial. În funcție de rezultatele pe care le-au avut filmele pe care producătorii le-au realizat, EFP va selecta 20, din cei 36 propuși, iar pe perioada festivalului ei vor participa la un program foarte util, organizat cu studii de caz, întâlniri etc. Anul acesta totul a fost moderat de Simon Perry, Președintele Ateliers du Cinéma Européen, o organizație internațională importantă în industria de film. Pentru mine a fost foarte interesant, pentru că primul studiu de caz a fost chiar Sieranevada, filmul lui Cristi Puiu, prezent anul acesta în Competiția oficială de la Cannes. Trei dintre coproducătorii Sieranevada s-au întâlnit la ediția din 2013 a Producers on the Move, unde Anca Puiu, producătorul filmului, a fost participant. În cadrul programului i-a cunoscut pe doi dintre co-producători, le-a prezentat proiectul, iar ulterior au colaborat.
Alte studii de caz foarte utile pentru mine au fost despre cum să produci cu HBO, și ce înseamnă să produci cu Netflix. Eu coproduc acum cu HBO un documentar, Planeta Petrila, așa că pentru mine a fost mai mult decât binevenit.
Care este primul lucru cu care ai dat nas în nas când ai ajuns la Cannes?
Anul trecut, când am ajuns aici pentru prima dată, mi-am dat seama că la Cannes e toată lumea. Pentru mine, industria de film este în principal industria europeană de filme de artă. La Cannes, însă, am întâlnit oameni de peste tot din lume, care nu fac neapărat film de artă, ci și comercial, producții de toate genurile. Asta m-a ajutat să am o percepție mai largă asupra industriei.
Ce ai lua de aici acasă?
Cred că aș lua atmosfera de aici, unde toți sunt cu gândul la film, la proiectele pe care vor să le producă. Ai întâlniri de dimineață până seara, apoi te duci la o cină sau la o petrecere cu gândul de a te relaxa, și ajungi să vorbești din nou despre filme, să povestești sau să-ți pitch-uiești proiectele.
Ce chestie memorabilă ai auzit zilele astea? De la un profesionist din lumea filmului sau nu.
Ieri, la Producers on the move, am avut un studiu de caz cu un tânăr producător ceh, despre ce înseamnă să co-produci cu HBO. Ne-a vorbit despre seriale de televiziune, dar ceea ce a spus se poate aplica și producțiilor de ficțiune și filmelor documentare: să nu-ți subestimezi niciodată bugetul unui film și să nu îți fie frică să îl faci cât mai realist, pentru că, dacă îl subestimezi, este posibil să nu reușești să realizezi proiectul la calitatea lui maximă. Ne-a dat de gândit, pentru că de multe ori avem, poate, tendința de a încerca să facem un film cu jumătate din bugetul pe care îl estimăm. Dacă nu reușești să strângi toți banii, poate ar fi mai bine să nu faci proiectul, sau să mai aștepți.
Fotografie de Cătălin Olteanu
