Epidemia de coronavirus vine la pachet cu o infodemie - cantități uriașe de informații se răspândesc de-a valma. Ca să ne orientăm mai bine prin ele, am făcut un mic ghid despre virusul care nu doar amenință sănătatea, ci și rescrie regulile sociale. Toate informațiile de mai jos se bazează pe lucrări publicate în jurnale științifice.  

Ce sunt coronavirusurile şi ce este COVID-2019? Cum infectează celule?

•  SARS-CoV-2 (care provoacă boala abreviată COVID-19) este una dintre multele specii de coronaviride care infectează predominant animalele, dar uneori și oamenii. Se știu alte 4 specii de coronavirusuri umane care dau rinofaringite sezoniere, dar și 2 specii care au sărit de la animale (zoonotice) și care provoacă infecții respiratorii grave, cu mortalitate ridicată (SARS și MERS). 

• Prin comparația genomului SARS-CoV-2 cu a altor virusuri cunoscute, am aflat că este foarte similar unui virus de la lilieci și deci că liliecii reprezintă cea mai probabilă sursă (ca și pentru SARS-CoV-1). Acest CoV este deci un virus natural, nu produs în laborator și nu o armă biologică. 

• SARS-CoV-2 (ca și SARS-CoV-1) infectează celulele prin interacțiunea a 3 componente: (1) proteina Spike a virusului care se „agață” de receptori denumiți „enzima de conversie a angiotensinei 2” sau ACE2, care se găsesc pe membrana celulelor, (2) serin proteaze celulare care facilitează această legare și (3) receptorul ACE2 care se exprimă pe multe tipuri de celule endoteliale, predominant însă la nivel pulmonar și intestinal. Toate aceste 3 elemente reprezintă potențiale ținte terapeutice pentru viitoare medicamente.   

Care sunt simptomele? Mortalitate? 

• Perioada medie de incubație este 5.2 zile (2-14 zile).  

• COVID-19 poate avea 4 forme: asimptomatică (se pare că cei asimptomatici sunt la fel de contagioși), ușoară (stare clinică asemănătoare gripei, uneori cu pneumonie), severă (apare dispneea, crește frecvența respiratorie, scade oxigenul în sânge etc) și critică (insuficiență respiratorie care poate necesita ventilație mecanică în 2.5% din cazuri, șoc septic, insuficiențe de organ). Cazurile critice necesită internare în secții de terapie intensivă, care au capacitatea de a oferi suport respirator. 

• Cazurile asimptomatice au o frecvență încă necunoscută în populație, cele ușoare reprezintă între 80 și 84% din cazuri (în funcție de studiu), cele severe până la 14%, iar cele critice 5-6%. 

• Mortalitatea se estimează de către WHO și majoritatea studiilor utilizând CFR (case fatality rate), adică nr. total de decese / nr. total de îmbolnăviri. Worldometer utilizează nr. de decese / nr. de cazuri rezolvate. Prima are tendința să subestimeze mortalitatea, cea de-a doua să supraestimeze mortalitatea.  

• Mortalitatea crește progresiv cu vârsta, de la CFR 0.2% la cei între 10 și 39 de ani, până la CFR 14.8% la cei peste 80 de ani. Sunt descrise foarte puține cazuri de infecție și deces la copii. Nu știm încă foarte clar de ce (cauze genetice sau efectul anti-inflamator al estrogenului), dar bărbații sunt mai afectați decât femeile. 

• Pacienții cu co-morbidități au prognostic mai prost (boli cardiovasculare, diabet, boală pulmonară obstructivă cronică, hipertensiune arterială, cancer). Nu știm deocamdată dacă unele tipuri de medicație anti-hipertensivă (arătată de unele studii că ar crește expresia ACE2 pe celule) are legătură cu severitatea bolii. Recomandarea tuturor societăților de cardiologie din Europa și SUA este să nu se modifice tratamentul anti-hipertensiv al pacienților până nu se fac studii suplimentare. 

• Nu știm încă foarte clar de ce, dar unele țări sau regiuni prezintă mortalitate mai mare decât altele. La extrema pozitivă se află Coreea de Sud (CFR sub 0.5%), la cea negativă Italia (CFR peste 10%). Aproape 90% dintre cei care au decedat în Italia erau vârstnici (peste 70 de ani), deci gradul de îmbătrânire al populației este una dintre explicații.

Despre contagiozitatea SARS-CoV-2 și măsuri de prevenție  

• SARS-CoV-2 este de 2x mai contagios decât gripa și are mortalitate de 10-20x mai mare, deci nu e o joacă. Deși mortalitatea procentuală nu este foarte mare (CFR 0.5-5%), mortalitatea absolută are potențialul să fie foarte ridicată. Unele proiecții vorbesc despre 250 000 de decese în UK, dacă epidemia nu va fi controlată. 

• Masca chirurgicală convențională este inutilă pentru orice altceva decât confort psihologic la persoanele sănătoase. Virionii pot trece prin pânza măștii în titru suficient pentru inoculare. Au o oarecare eficiență în a limita dispersia de particule infecțioase de către persoanele bolnave. 

• Virusul supraviețuiește până la 72 de ore pe carton, oțel și plastic.

• Virusul persistă până la 37 de zile în organism (în medie 20), iar purtătorii pot fi contagioși cu 1-2 zile înainte de apariția simptomelor. 

• Virusul poate fi neutralizat cu alcool >70% peste 1 minut, sau la >56 Celsius peste 15 minute. 

• Cele mai eficiente metode de prevenție sunt absența contactului cu alte persoane și curățarea frecventă a suprafețelor potențial contaminate (inclusiv pielea) cu apă și săpun și alcool >70%.   

Despre epidemia CoV în România

• Nu se știe încă dacă vremea caldă va scădea transmiterea în populație. 

• Se pare că SARS-CoV-2 determină sinteză de anticorpi specifici și deci generează imunitate. Studii pe maimuțe nu au putut să dovedească reinfecție după vindecare. 

• Există 2 strategii de management ale epidemiei, ambele cu avantaje și dezavantaje. Carantina extinsă și stingerea focarelor epidemice limitează numărul de pacienți care ar putea sufoca sistemul de sănătate (”flatten the curve”), însă nu există nicio garanție că nu o vom lua de la capăt peste 2 luni. Pe de-altă parte modelul inițial al UK (de a lăsa oarecum liber virusul pentru generarea imunității de turmă) poate limita epidemiile ulterioare, dar prezintă riscul de a inunda spitalele cu bolnavi cărora nu li se pot asigura condiții optime de îngrijire.

 Ce tratament există? 

• COVID-19 nu se poate preveni prin administrarea arbitrară de medicamente, produse naturiste sau vitamine. Singura metodă de prevenție ar fi un vaccin, care este însă la minim un an de zile de comercializare. Durează atât pentru că necesită testare înainte de a fi folosit la scară largă, pe oameni. 

• Tratamentul este simptomatic la pacienții cu boală ușoară (antiinflamatoare, suport volemic). Este încă neclar dacă Ibuprofen/Nurofen accentuează severitatea bolii (a fost arătat de cel puțin un studiu că ar crește expresia receptorilor ACE2).

• Pentru pacienții severi se recomandă în plus oxigen și monitorizare atentă. Antibioticele sunt necesare pentru a preveni co-infecții bacteriene, dar nu au efect direct asupra virusului.

• Pacienții critici necesită îngrijiri medicale specifice în secții de terapie intensivă, frecvent cu ventilație mecanică. Tratamentul variază în funcție de complicațiile prezente (detresă respiratorie, șoc septic, insuficiență de organ) și descris pe larg în ghidul OMS/WHO.

• Există terapii experimentale (e.g. Remdesivir, clorochină, inhibitori de proteaze), a căror eficiență este încă neclară și care se folosesc deocamdată experimental în diferite protocoale terapeutice. Sunt așteptate răspunsuri de la trialurile clinice aflate în desfășurare în prezent. Se pare că în urma apariției pe internet a unor protocoale care utilizează aceste medicamente, a crescut cererea pentru ele în farmacii. De aceea este important să menționez că se eliberează doar cu rețete speciale și trebuie administrate doar sub supraveghere medicală (cu reglarea dozelor la nevoie), pentru că pot avea efecte secundare uneori foarte severe.   

Pentru linkuri bibliografice accesați articolul meu in extenso.