În seara asta se redeschide Grădina Alhambra (Capitol) din centrul Bucureștiului, după 30 de ani de paragină și o reamenajare ce a durat câteva luni. S-au scris în ultimele zile numeroase articole despre spațiile „scoase din ruină” și „readuse la viață” și despre „norocul” care a dat peste acest monument istoric, iar mulți bucureșteni se bucură că vor putea pătrunde dincolo de niște porți încuiate zeci de ani. Unde mai pui că toamna viitoare ar trebui să fie gata și Cinema Capitol, un alt monument aflat într-o stare avansată de degradare.
Am fost și noi să vedem noul Capitol, însă entuziasmul ni s-a mai potolit când am descoperit că lucrările de la Alhambra sunt neautorizate, că instituțiile publice nu reușesc să oprească o repunere în funcțiune riscantă, dar și că firma proaspătului chiriaș — un om de afaceri bine conectat politic — a renovat recent o piață al cărei tavan s-a prăbușit după câteva luni.
***
Într-un comunicat de presă de pe 17 iunie, Asociația Culturală „Teatrul Independent Elisabeta” anunța că „desfășoară un proiect de reabilitare” a clădirii cinematografului Capitol și a Grădinii de Vară Alhambra. „Astfel, Teatrul Cinema Capitol va continua proiecția de filme, cărora li se vor adăuga spectacole de teatru, muzică și alte evenimente culturale asociate. Grădina de Vară Alhambra va deveni un spațiu de socializare, cu spectacole și evenimente ieșite din tipar”, se menționa în comunicat.
Complexul ce include cinematograful și grădina de vară aparține Ministerului Culturii și este administrat de România Film (RADEF). Vicepreședintele Asociației „Teatrul Independent Elisabeta”, omul de afaceri Petrică „Patrick” Paraschiv, ceruse să închirieze clădirea într-o scrisoare din iunie 2020 trimisă către reprezentanții societății care se ocupă de reorganizarea judiciară a RADEF. El promitea să achite un avans de 500.000 de lei pentru chirie și să investească „circa 2 milioane de euro” pentru recondiționarea spațiilor.
În iunie, în curtea Grădinii de Vară și-au făcut apariția muncitori și utilaje, care au început să taie vegetația ce înghițise o mare parte din spațiu, să refacă scena și intrarea dinspre strada Constantin Mille, să ridice deasupra intrării o gradenă din lemn pe care vor fi așezate mese, să zugrăvească și să vopsească. Niciun panou informativ nu le dădea însă detalii trecătorilor despre ce se întâmplă dincolo de poartă.
În luna următoare, 112 Patrimoniu, un proiect al Grupului de Lucru Patrimoniu din cadrul Ordinului Arhitecților din România, Filiala București, sesiza Direcția Generală de Poliție Locală și Control și Direcția Generală de Urbanism și Amenajarea Teritoriului cu privire la lucrările din strada Constantin Mille nr. 13. Ambele direcții au răspuns că nu există nicio autorizație de construire emisă pentru această adresă.
Grădina Cinema Capitol este inclusă pe Lista Monumentelor Istorice din București și face parte dintr-o zonă protejată. Executarea fără autorizație a lucrărilor de construire sau de desființare asupra monumentelor istorice este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, spune Legea 50/1991.
Cei de la Poliția Locală ne-au spus că, după ce au verificat situația Grădinii, au sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru a începe urmărirea penală, o procedură care poate dura ani întregi. Au cerut și oprirea lucrărilor pe parcursul procesului penal, desființarea lucrărilor și aducerea curții la starea inițială. În așteptarea unei decizii a justiției, lucrările au continuat însă în același ritm, până acum, în apropierea deschiderii. Poliția Locală ne-a transmis că nu are atribuții care să-i permită oprirea lucrărilor și că la începutul lui iulie a sesizat situația și către Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) București-Ilfov, „instituția abilitată în acest sens”, însă nu s-a întâmplat nimic între timp. Până la momentul publicării, reprezentanții ISC București-Ilfov nu au răspuns întrebărilor noastre.
Problema principală e una procedurală, e de părere Dorothée Hasnas, de la grupul de lucru 112 Patrimoniu: cel care a început lucrările n-a cerut autorizație, iar dacă nu s-a emis o autorizație, autoritățile nu știu ce să facă. Singura cale e deschiderea unui dosar penal, care ar putea continua ani de zile și care s-ar putea închide fără vreo urmare pentru autorul intervenției neautorizate.
O sursă din Primăria Generală ne-a transmis că „toată lumea e consternată” în legătură cu ce s-a întâmplat la Capitol, însă instituția n-are ce face în lipsa unei decizii a instanței. Cei care fac lucrări fără autorizație știu că lucrurile se mișcă greu și profită de faptul că, atunci când cazul va ajunge în justiție, multe instanțe nu au experiență în domeniu și dispun neînceperea urmăririi penale, ne-a explicat sursa.
„Știe și ministrul, știe secretarul de stat, știe și RADEF-ul, știe toată lumea”
Petrică Paraschiv recunoaște fără vreo ezitare că n-are autorizație pentru lucrările de la Alhambra, însă consideră că nici n-are nevoie de un asemenea document. Redăm pe larg discuția cu omul de afaceri.
Scena9: Cum ați ajuns să închiriați spațiul ăsta?
Petrică Paraschiv: Încet.
Ce prevede contractul? Ce obligații v-ați luat?
Refacem spațiul. Are 10 ani [durata contractului - n.r.]. Dar de ce vă interesează astea? Credeam că vă interesează altceva, nu contractul meu de închiriere.
Nu e și asta important?
De ce e important?
Păi e vorba de un monument istoric, de un spațiu important în București.
Eu sunt de acord cu dumneavoastră, dar eu l-am luat ca să-l refac, nu să-l dărâm.
Da, dar contează și cum se întâmplă lucrurile. Cei de la 112 Patrimoniu au făcut o solicitare către Comisia de Urbanism și au primit răspuns că nu există o autorizație de construire acolo.
Nu există. N-am construit nimic.
S-au făcut lucrări.
Noi n-am construit nimic. Noi am pus în siguranță spațiul.
Cei de la Poliția locală au spus că au sesizat organele de urmărire penală.
Eu am înțeles. Conform legii de la momentul respectiv, eu nu făcusem notificările către Urbanism și către... Între timp le-am făcut. Certificatul de urbanism este la semnat, am anunțat Comisia de la Direcția de Cultură. Știe și ministrul, știe secretarul de stat, știe și RADEF-ul, știe toată lumea. Legea spune că trebuie să notific autoritățile. Eu nu înțeleg: aveți o problemă că am reparat? Să știți că pot să închid, dacă asta este știrea. (...) Toată lumea s-a bucurat că cineva a făcut ceva. Dumneavoastră mă luați la rost că de ce am făcut.
Nu vă iau la rost. Vă pun niște întrebări care mi se par importante.
Da, am făcut fără autorizație. Da! Dar nu am construit nimic, doar am înlocuit ce stătea să cadă. Am vopsit, am reparat pereții care stăteau să cadă în stradă.
Dacă se întâmplă un incident, pentru că e o clădire veche...
Nu are ce să se întâmple, pentru că grădina este doar un parter înalt, nu e nimic în neregulă cu spațiul. Am venit înainte și am făcut o expertiză. Expertul ne-a spus că nu are ce expertiză să facă la un parter, pentru că stă în picioare. Am îndreptat tot, am refăcut tot. Dacă vă uitați la poze, o să vedeți că este în regulă. Dacă aveți o problemă că îi cade cuiva o cărămidă în cap, răspund în fața legii. Dacă asta este știrea... Eu am crezut că vă interesează dacă facem ceva sau nu. Eu vă spun că facem ceva frumos. Dacă pentru dumneavoastră știrea e că n-am autorizație, e OK... După dumneavoastră, stau doi ani.
Cât prevede legea.
Legea spune că dacă nu construiesc nimic, ci am pus în siguranță... E atât de greu de înțeles? Dacă veniți la fața locului o să vedeți că spațiul a fost reparat ca să stea în picioare cum trebuie. Dacă îi cade unuia ceva în cap? În afară de scenă, la care se lucrează la fațadă, totul este terminat.
Cu cinematograful ce se va întâmpla?
La momentul ăsta se lucrează la proiectare și la studiul istoric. Și o să refacem, o să fie gata la anul, în octombrie. Sperăm. Nu vrem să dărâmăm nimic, nu vrem să stricăm nimic.
***
De fapt, Legea 50/1991 prevede, la articolul 3, litera b., cazurile în care e nevoie de autorizație pentru a interveni asupra monumentelor istorice și a clădirilor aflate în zone protejate (Grădina Alhambra se încadrează în ambele categorii): „lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum și orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor”. Obținerea documentelor necesare unor asemenea intervenții durează în jur de 6 luni, spune Dorothée Hasnas.
Cine e Petrică Paraschiv?
În ultimele decenii, Petrică Paraschiv a prosperat de pe urma restaurantelor și firmelor de construcții pe care le deține. Presa a scris în ultimii ani despre legăturile sale cu personaje politice influente, în special cu fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie. Un martor dintr-un proces de corupție în care era judecat Vanghelie le-a spus judecătorilor că două vile ce-i aparțineau fostului lider social-democrat erau trecute pe numele lui Paraschiv. Iar în 2009, în vremea în care Vanghelie își exercita din plin influența în conducerea Partidului Social Democrat, Paraschiv ajungea direct adjunct al Agenției Naționale pentru Locuințe.
Astăzi e implicat, ca acționar și administrator, în 7 companii active, arată datele de pe platforma Termene.ro. Una dintre acestea, United Colors Team SRL, a primit anul trecut 5 milioane de lei de la Economat Sector 5 S.A, o firmă a Primăriei Sectorului 5, pentru peste 125.000 de sticle de dezinfectant, produse ce s-au dovedit a fi neconforme. La momentul respectiv, primar al Sectorului 5 era Daniel Florea.
Tot anul trecut, potrivit datelor publicate de SEAP, firma lui Paraschiv a obținut un contract în valoare de 7,23 milioane de lei pentru „lucrări de intervenție pentru obiectivul Piața Rahova (piață parter și spațiu etaj)”, acordat de Economat Sector 5 S.A. După alegeri, spațiul a trecut în subordinea Administrației Piețelor Sectorul 5, iar lucrările au acumulat întârzieri pe fondul unei dispute legate de ritmul plăților. În două rânduri — mai întâi toamna trecută, apoi în martie 2021 — bucăți din tavanul pieței s-au prăbușit, iar după al doilea incident actualul primar al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, a anunțat o anchetă. Într-un comunicat, primăria a reclamat faptul că „lucrările efectuate de către clientela politică a vechii conduceri au fost unele de mântuială”.
În discuția cu Scena9, Paraschiv a susținut că în acea situație a fost prins la mijloc într-o dispută politică și că lucrările făcute de firma sa erau suspendate când s-a petrecut incidentul, întrucât reprezentanții primăriei au vrut să deschidă mai repede piața. „Acolo a refulat un WC, pentru că proiectarea inițială a fost făcută prost și pentru că Economatul [firma primăriei - n.r.] m-a rugat să-i predau o parte din spațiu și a dat drumul la piață și a aruncat într-o canalizare gunoiul. Și a refulat un WC și a căzut o bucată de gips. Nu a căzut tavanul! O bucată de gips s-a înmuiat și a căzut placa de gips; a căzut pur și simplu, fără să lovească pe nimeni. (...) Ei [reprezentanții primăriei - n.r.] au dorit să intre în spațiu, ca să câștige electoral ceva. Și pe urmă mi-au sărit mie în cap, că de ce a refulat o toaletă? Ei trebuiau să aibă grijă de acea canalizare, nu eu. Eu predasem canalizarea respectivă”, explică omul de afaceri.
În 2014, Paraschiv a inaugurat Teatrul și Restaurantul Elisabeta, într-o clădire istorică preluată cu scandal de la Uniunea Generală a Sindicatelor din România. Sunt puse acolo în scenă „comedii emoționante” , spectacole de varietăți și concerte. Paraschiv spune că vrea să facă ceva asemănător la Grădina Alhambra. „Nu vrem decât să-i dăm destinația pe care a avut-o acum 105 ani. Încercăm să facem același lucru cu cei care au construit această grădină.”
Alte încercări de resuscitare
În vara lui 1916, Alhambra se deschidea cu o proiecție a filmului „Le Voyage dans la Lune” a lui Georges Méliès. Grădina — ce fusese construită după planurile lui Nicolae Nenciulescu, arhitect care avea să lucreze în anii 1930 și la refacerea Palatului Regal — își are perioada de glorie între cele două războaie mondiale, când găzduiește filme, spectacole de varietăți și vodeviluri. În 1948, grădina este naționalizată, iar în deceniile următoare trece prin modificări și reparații, dar își păstrează destinația. După 1990, grădina și cinematograful Capitol au rămas în paragină.
Încercări de resuscitare au mai fost, iar despre ele am scris într-un articol de acum 5 ani. În 2008, Asociația Save or Cancel a început să organizeze în Grădina Capitol o serie de evenimente, pentru a atrage atenția asupra nevoii de a crea un hub cultural. „Spațiul are un potențial masiv de a fi transformat în centru cultural, iar asta ar înveseli și colora situația foarte tare, și l-ar repune în circuitul public, l-ar readuce la funcția pentru care a fost inițial gândit și construit”, spunea în 2016 Andrei Racovițan, de la Save or Cancel. Asociația dorea reactivarea spațiului în șase etape, iar fiecare corespundea unui proiect mic și realizabil, însă acțiunile lor n-au avut parte de susținere.
Astăzi, felul în care e repusă în funcțiune Grădina Alhambra e un exemplu de rele practici, spune experta în patrimoniu Dorothée Hasnas: „Înseamnă că dacă ai destui bani poți să faci ce ai tu chef și să fentezi legi, răspunderi. (...) Pare că patrimoniul, corectitudinea, spațiul public sunt niște chestii pentru domnișoare de pension: «Vii tu, cu tâmpeniile tale...»”.
„Încercăm să batem șaua că patrimoniul e o resursă, nu e piatră de picior”, adaugă ea. Cei care preiau clădiri cu valoare istorică se plâng adesea că nu le pot modifica, însă tocmai valoarea lor istorică le transformă într-o resursă. „De asta oamenii vor Capitol și nu iau orice.”
UPDATE, 26.08.2021:
După ce le-am solicitat o serie de răspunsuri cu privire la situația de la Grădina Alhambra, reprezentanții RADEF au trimis o notificare către proaspătul chiriaș. Într-un document pe care ni l-au transmis, cei de la RADEF cer „cu maximă celeritate” Asociației „Teatrul Independent Elisabeta” să intre în legalitate și să-și asume răspunderea pentru orice incident s-ar întâmpla la evenimentul din această seară sau să-l amâne până la remedierea problemelor.
UPDATE, 26.08.2021:
Filiala București a Ordinului Arhitecților din România a publicat un punct de vedere în care critică în termeni duri „graba cu care Asociația Culturală «Teatrul Independent Elisabeta», fără nici o autorizare, dorește să pună în funcțiune și să redeschidă către publicul larg un sit de patrimoniu aflat pană de curând în pragul colapsului, fără a respecta etapele legale de avizare și implementare”.
„Din păcate, pentru unii investitori contează mai mult viteza cu care «rezolvă problemele», economisind timp prin eludarea legislației în vigoare, neluând în calcul calitatea intervenției, siguranța publicului și contextul valoros specific oricărui imobil de patrimoniu, care se pierde prin „reparații” și intervenții pripite făcute de către nespecialiști. Un spațiu în precolaps nu poate fi doar vopsit și prezentat ca fiind unul sigur pentru evenimente culturale. Pe lângă desfigurarea monumentului, există un risc la care sunt expuși toți cei care vor fi prezenți la evenimentele care se vor desfășura în incinta Grădinii Cinema Capitol. Lucrările se fac întotdeauna cu aviz, indiferent dacă spațiul are destinație publică sau nu. O renovare grăbită în 2 luni jumătate nu include consolidarea. Riscul de prăbușire este unul cât se poate de real. Nu e doar pe hârtie, într-un dosar.”
UPDATE, 30.09.2021:
Arhitecta Raluca Zaharia a fost în noua Grădină Alhambra la o bere și a pus într-o postare pe Facebook câteva observații despre zonele periculoase din acest spațiu:
„1. Vecinătatea imediată a scenei și scena în sine. Nu știe nimeni cum și dacă stau elementele decorative de mari dimensiuni. Nu s-au realizat niciun fel de intervenții în acea zonă decât preluarea apelor pluviale prin acoperirea integrală a scenei. Riscul este mare de desprindere a unor bucăți din ele. Sunetul, frecventele diverse contribuie la asta fără să îți dai seama.
2. Balconul de peste intrare. Nu știi ce e sub el, dar mai ales, în caz de evacuare cele două scări au treptele inegale, șansele să cazi / rănești /rupi gâtul sunt mari. Suprafața balconului e înclinată și acum, la fel și unele din treptele metalice, dacă ai băut puțin mai mult alcool e recomandat să nu urci la etaj.
3. Gangul de intrare. Peste el este un planșeu de profile metalice cu boltișoare de zidărie. Acum totul e tencuit și vopsit, nu știm în ce stadiu era inițial. Dat fiind faptul că peste acest gang este cabina de proiecție (risc mare incendiu inițial) putem presupune că e un planșeu parțial suprabetonat/rezistent la foc. Pe aici ai o șansă să scapi în caz de cutremur/incendiu dacă nu se desprind decorațiuni instabile din fațada principală.
4. Fațada principală. Retencuită cu ciment și vopsită de mântuială păstrează elementele decorative inițiale care probabil nu au fost verificate/asigurate la cădere, desprindere. Nu e bine să stați prea mult în această zonă. Partea proastă e că asta e unica cale de evacuare până la refacerea legăturii prin spațiile Cinema Capitol în Bd. Elisabeta.”
