Vineri, 20 septembrie, la ora 16:30, o coloană de aproximativ o mie de tineri a plecat în marș de la Biblioteca Națională din București până la Ministerul Mediului, parte dintr-o mișcare internațională numită Global Climate Strike (Greva globală pentru climă). Aveau pancarte colorate, cu sloganuri deștepte, și-n engleză, limba globală a protestului, dar și-n română. Vorbeau despre viitorul lor pe Pământ, despre faptul că „nu există o Planetă B”, despre ipocrizia politicienilor, ghețarii care se topesc și dioxidul de carbon care ne sufocă. „Dacă voi nu vă comportați ca niște adulți, o s-o facem noi”, spunea una dintre pancartele mele preferate. Alta: „Tu o să mori de bătrânețe, pe mine o să mă omoare schimbarea climei.” Se estimează că vineri au ieșit între două și patru milioane de tineri din toată lumea pe străzi, din Tonga până la San Francisco, în Brazilia, Columbia, Australia, Germania și Filipine. Mișcarea globală de protest va continua toată săptămâna, pentru că pe 23 septembrie la New York are loc Summit-ul ONU pe tema schimbării de climă.
Media de vârstă a protestului din București, estimată de la fața locului, trebuie să fi fost pe la 16-17 ani. Înarmați cu principalele lor arme, smartphone-urile, au făcut live-uri, insta-story-uri și postări cu hashtag-urile care contează: #dontfollowleaders, #youthstrike4climate și #globalclimatestrike. Cel din urmă adună, la ora publicării acestui text, aproape 64.000 de postări din toată lumea pe Instagram.
Totul a început cu o fată de 16 ani din Suedia. Vara trecută, Greta Thunberg a ieșit să protesteze singură în fața parlamentului suedez, cerând acțiuni concertate împotriva schimbării de climă. N-a durat mult până să i se alăture și alți elevi, care s-au coalizat ulterior într-o mișcare internațională de protest a elevilor. După ce Greta a vorbit despre criza climaterică în cadrul unei conferințe ONU din decembrie 2018, protestele, denumite Fridays for Future, au continuat în fiecare săptămână. Greta a cerut săptămâna trecută politicienilor americani să îi asculte pe oamenii de știință, care raportează deja o încălzire globală de 1,5 grade Celsius, iar apoi să se unească și să ia măsuri.
Pe drum și în fața ministerului, adolescenții din București au strigat cât i-au ținut plămânii: „Ieșiți din casă dacă vă pasă”, „Fără plastic”, „Fără defrișări”, „Ministerul Mediului - ministerul nimănui”. Vocile lor sunt încă în formare, au lipsit bașii și baritonii altor proteste. Poate că unii dintre ei au început să și le formeze în timp ce erau purtați pe umeri de părinți, la marșurile pentru Roșia Montană, Pride-uri sau alte proteste care agită societatea românească în ultimii ani. Clădirea Ministerului Mediului, însă, a rămas masivă și mută la strigătele tinerilor. Niciun reprezentant oficial n-a ieșit să discute despre îngrijorările lor - și ale oamenilor de știință din întreaga lume.
Cercetătorii spun că temperaturile vor crește cu cel puțin 2 grade Celsius în următorii ani. Nivelului apelor oceanelor va continua să crească rapid. Vor apărea boli noi, epidemii răspândite de insecte. Cei care vor muri primii sunt cei mai săraci dintre noi. Se preconizează că numărul de oameni care au nevoie de ajutor umanitar în fiecare săptămână, din cauza schimbărilor de climă, va crește până la 150 de milioane în următorii zece ani.
Tinerii știu asta - și ne spun că trebuie să facem ceva, noi și politicienii noștri. Ar fi bine să începem să-i ascultăm.
