Două treimi din pădurile seculare ale Europei se găsesc pe teritoriul României. Proporția scade vertiginos, pentru că tăierile ilegale de păduri continuă neabătute. (Dacă vrei să-ți faci o imagine clară despre proporțiile dezastrului, uite aici un documentar premiat despre cum se taie pădurile ilegal în România, cine câștigă de pe urma fenomenului și câte avem de pierdut din cauza asta).
În ultimii ani, spune Romsilva, regia națională a pădurilor, circa 650 de pădurari au fost atacați cu cuțite și topoare, bătuți sau chiar împușcați de hoții de lemne pe care i-au surprins asupra faptului. Șase dintre ei au murit - doi, Răducu Gorcioaia în Iași și Liviu Pavel Pop în Maramureș, doar în ultimele două luni.
De pe urma „forțării” legii au avut de profitat corporațiile: austriecii de la Schweighofer și colosul suedez IKEA sunt doar cele mai cunoscute nume de pe o lungă listă de câștigători ai tăierii pădurilor. Între timp, lumea întreagă începe să conștientizeze că trebuie să protejăm pădurile - și întreaga natură - dacă vrem să prevenim o tragedie climaterică.
Ăsta e contextul în care între 4.000 și 5.000 de oameni au plecat duminică seara, pe 3 noiembrie, în marș pe străzile capitalei. Organizat de activiștii de mediu de la Greenpeace România și Agent Green, Marșul pentru Păduri a adunat laolaltă tineri și seniori, copii, căței și toată pleiada de tipologii pe care începeam s-o vedem în stradă pe vremea protestelor pentru Roșia Montană.
S-a scandat pentru implementarea unui SUMAL (sistem pentru urmărirea materialelor lemnoase) care să fie cu adevărat funcțional - ar permite reperarea și pedepsirea celor care exploatează pădurile în mod ilegal. În dreptul Primăriei Capitalei s-a huiduit și fluierat minute în șir, printre altele și împotriva anunțatelor tăieri de copaci din grădina istorică Cișmigiu, pentru amenajarea de spații comerciale. Au fost înfierați hoții și corupții, au fost deplânși pădurarii morți, cei foarte tineri ne-au amintit că le distrugem viitorul, dacă închidem în continuare ochii la crimele împotriva pădurii.
Așa a arătat protestul de duminică, desfășurat concomitent și în alte orașe din țară. Marșul s-a oprit din București, încheiat în fața Ministerului Apelor și Pădurilor, a explodat într-o ploaie de scandări și bătăi de tobe, proiecții cu slogane pentru apărarea pădurilor, desfășurări impresionante de pancarte, care, printre altele, aminteau că românul se mândrea că-i frate cu codrul. Sau că-n Bucovina acum cântă drujba, nu cucul din cântec.
Ministerul, ca la orice alt protest, a rămas sumbru, mut și profilat în întuneric pe cerul de noiembrie, impasibil la marele banner Greenpeace proptit chiar sub ochii lui: „Vrem SUMAL, nu lemn ilegal!”
