Ștefan Eremia și Gabi Kirmaier s-au cunoscut la o petrecere, acum vreo 4-5 ani. S-au înțeles atât de bine încât au ajuns să fie și colegi în ceea ce avea să devină trupa Moebius, în 2012. Album n-au mai apucat să scoată în formula aceea, însă după multe repetiții și concerte au tras linie, au extras diamantele, și au decis să șlefuiască mai departe.
Așa a prins contur Greetings Sugar. Și-au lansat primul videoclip pe 7 septembrie, iar oamenii i-au primit cu entuziasm, share-uri și comparații cu The National și alte trupe cool de pe-afară. Cum se face. Azi tocmai au dat drumul la cel de-al doilea videoclip, pe care îl puteți urmări mai jos, iar noi am stat un pic de vorbă cu ei, să vedem ce și cum. Poate vă plac și vouă.
Din ce nevoi a apărut Greetings Sugar? Ce ați luat cu voi din experiența anterioară de a fi într-o trupă?
Pe ultima sută de metri, Greetings Sugar era deja un fel de entitate separată în formația veche. Unul din cei 2-3 cai care rupeau căruța trăgând de ea ca nebunii. Cred că aveam cu toții nevoie de un cazier curat pentru că nu mai avea nimeni nici un fel de tragere de inimă. Deci, cam asta ne-am propus: o căruță nouă, cu tragere de inimă.
Am învățat mai mult ce nu trebuie să facem. Ai zice că asta ne face viața mai ușoară, dar e fix opusul, deciziile sunt mult mai greu de luat atunci când mult mai puține idei ți se par bune.
Ați menționat că voi doi sunteți structura de bază a trupei, așa că sunt curioasă cum arată o zi de repetiții la voi. Cum compuneți, cine ce face și cum puneți cap la cap toate instrumentele?
Procesul de compoziție durează de un an, un an jumate. În timpul ăsta am făcut 12 cântece, știi, contrar tradiției de a face 40 de cântece și a selecta 12. Și am scris și rescris și mai e de făcut un supracontrol, dar suntem mulțumiți. Ei bine, procesul diferă de la cântec la cântec: ba un instrumental mișto la care a lucrat Gabi, ba o linie vocală și niște acorduri la chitară. Dar ne băgăm constant unul peste celălalt, ca să placă la toată lumea, și nimic nu trece de „board” dacă nu e unanim. E mișto, că e un fel de Captain Planet, dacă nu agităm amândoi din ghiuluri, nu se întâmplă nimic. Sau un fel de Oasis, dacă vrei, dar fără ca el să mă facă handicapat și eu să-l fac zdreanță.
Am observat, de asemenea, că în acele înregistrări live de la Radio Guerrilla aveți o componență extinsă. Pentru album cu cine ați lucrat?
Am fost la Guerrilla să lansăm single-ul, și cu ocazia asta am cântat două melodii, deci nu era cazul de full-band. Dar ne-am făcut un band festiv, cu cele 3 minunate (Ana Ularu, Ioana Mitu și Ioana Negrea) și Intimidatah Bucureci (Crowd Control).
Pentru album însă nu am lucrat cu nimeni. De fapt, e produs în totalitate de noi și lucrăm cu Andrei Cebotaru, un arhitect pianist găsit din greșeală sau pe un vapor de croazieră, care acum e al treilea membru GS.
Pe când următorul single, pe când primul concert, pe când album?
Următorul single (după cel de azi) se numește Undo și apare cândva la începutul lui noiembrie. Primul concert, cândva la sfârșitul lui noiembrie, sperăm. Iar legat de album, relax sugar, că nu mai e mult până la primăvară.
