Mâine începe DokStation, festivalul care aduce la București unele dintre cele mai bune și mai fresh documentare cu și despre muzică. Dintre filmele care vor fi proiectate până duminică, 20 septembrie, în aer liber, la Grădina cu filme și la Deschis Gastrobar, am ales trei: două dintre ele cotrobăie prin sertarele muzicii rebele din anii ‘80-’90, iar unul prin laboratorul creativ al unei artiste care, la doar 16 ani, magnetiza mulțimile cu poezie. La toate filmele de la DokStation puteți intra gratuit, dar e nevoie să faceți rezervări înainte pe Eventbook.ro.
Underground Inc.: The Rise and Fall of Alternative Music (r. Shaun Katz, SUA, 2019)
Într-o lume în care istoria îi are în distribuție doar pe câștigători, Underground Inc. spune povestea rockului alternativ care a explodat anii ‘90 cu gâjâitul chitarelor furioase, din perspectiva pierzătorilor. În timp ce Nirvana, Nine Inch Nails & co rupeau scene lumii cu piese lor critice și nihiliste, cu noise și distors, nenumărate alte trupe se aruncau pe noul val al rockului alternativ, animați de speranța că muzica lor poate schimba lumea și că în scurt timp stadioanele vor fredona versurile lor. Ironic, însă, mașinăria industriei muzicale, pe care rockerii caustici ai anilor ‘90 o contestau, la un loc cu alte ingrediente ale societății de consum, i-a lăsat pe dinafară pe mulți dintre artiștii care nu reușeau să scurtcircuiteze topurile și, înainte de toate, să vândă. În felul ăsta, trupe ca Helmet, Clutch, Fishbone sau Red Fang, prezente în documentar, n-au reușit să se bucure de prea mare succes, multe rămânând chiar înțepenite la primul album sau primele concerte. Dincolo de lectura socială și politică pe care o prilejuiește documentarul, Underground Inc. reconstituie o coloană sonoră alternativă a perioadei, nu din hituri repetate în buclă, ci din B sides.
Punk the Capital: Building a Sound Movement (r. Paul Bishow, James June Schneider, SUA, 2019)
Despre rădăcinile punkului, care au început să crească spornic la mijlocul anilor ‘70, afli de cele mai multe ori că le-a priit la marginea societății ori în bastioane ale contraculturilor. Nu te-aștepți să dai de el într-un oraș așezat ca Washington DC, capitala americană unde-și au sediul puterea politică și unele dintre cele mai mari instituții financiare ale lumii. Însă tocmai de-asta captivează documentarul Punk the Capital: fiindcă reconstituie apariția scenei punk în inima orașului emblemă a establishment-ului. Din înregistrări de arhivă și interviuri cu membri unor trupe ca Bad Brains, Minor Threat sau The Slickee Boys, filmul face portretul unei generații care a creat din muzică un manifest politic și un nucleu al rezistenței culturale. Chiar dacă n-ați auzit de aproape niciunul dintre foștii punkiști intervievați, azi încărunțiți și așezați, poveștile lor de viață & scenă sunt capitole dintr-o istorie în care muzica încă visa că poate schimba lumea și în care anarhiștii sperau că vocea lor va sparge zidul culturii conservatoare. Urmând etica Do It Yourself, pe care punk-ul s-a sprijinit în epoca lui de aur, Punk the Capital a fost făcut în urma unei campanii de crowdfunding.
Once Aurora (r. Benjamin Langeland, Stian Servoss, Norvegia, 2019)
AURORA e un fel de zână care-a crescut aproape de fiorduri și de pădurea norvegiană, a învățat singură să cânte la pian și tot singură și-a scris și primul cântec. La extrem de scurtă vreme după ce l-a cântat la chitară în fața colegilor de liceu și niște colegi au urcat filmarea pe Facebook - un clip tremurat și blurat, din care răzbate însă o voce teribil de puternică și mângâietoare în același timp, Aurora Askens a devenit AURORA. La 16 ani, a urcat prima oară pe o scenă mare și de atunci continuă să cânte în fața unui public din ce în ce mai extaziat și mai numeros, prin toate colțurile lumii. Documentarul Once Aurora intră în viața artistei care se descrie drept „visătoare și gânditoare”, dar nu ca să-i consolideze faima de „copil minune”. Ci ca să facă loc oboselii turneelor și îndoielilor care gravitează în jurul statutului de artist, panicilor pe care le induc uneori mulțimile de fani și hotărârii uriașe cu care AURORA, o figură străvezie și feerică, luptă cu impresarul, producătorul & ceilalți din jurul ei pentru ca muzica pe care-o face să semene cât mai mult cu ea, și cât mai puțin cu ce și-ar dori piața muzicală.
