„Distanțare socială” e printre primele sintagme care au intrat în vorbirea curentă, odată cu răspândirea COVID-19. Ni se recomandă să păstrăm pretutindeni în public o distanță de doi metri față de ceilalți, iar evenimentele cu mulți participanți au fost interzise aproape peste tot în lume. De unde în alți ani se țineau lanț festivalurile, concertele și spectacolele din primăvară până-n toamnă, sezonul de evenimente al lui 2020 a rămas aproape pustiu. Artiștii și organizatorii s-au străduit să ofere alternative: evenimentele au loc în cadru restrâns, concertele, piesele de teatru și lansările se petrec în ferestre de Facebook sau Zoom, iar cele mai mari festivaluri de film ale lumii s-au mutat pe YouTube. Unele guverne și organizații internaționale au intervenit cu sprijin financiar pentru sectorul cultural puternic afectat, iar unele festivaluri au recurs la amânarea edițiilor de anul acesta.
În iulie 2020, evenimentele culturale încă plutesc precar între incertitudinea unei mult-așteptate reveniri la normal și soluțiile de criză pe care au reușit să le identifice. Deși majoritatea au rămas suspendate sau au făcut tranziția către internet, câteva, totuși, se țin offline chiar și anul acesta. Am vrut să aflăm cum s-au organizat festivalurile, muzeele și galeriile care oferă publicului prilejuri de întâlnire offline pe timp de pandemie, așa că i-am întrebat pe cei care s-au încumetat.
TIFF (Transylvania International Film Festival) în aer liber și fără petreceri
Cel mai mare și mai cunoscut festival internațional de film din România se organizează anual la Cluj de aproape 20 de ani. TIFF va avea loc anul ăsta între 31 iulie și 9 august la Cluj-Napoca și se va întâmpla exclusiv în aer liber.
Tudor Giurgiu, directorul festivalului, spune că experiența de 18 ani pe care o au organizatorii le-a dat încredere că se pot descurca și anul ăsta, astfel încât să respecte toate cerințele impuse de pandemie. Pentru că au trebuit să înlocuiască cinematografele cu spații deschise, cei care se ocupă de TIFF au apelat la episcopi sau directori de licee și facultăți care au curți încăpătoare.
O noutate pentru ediția TIFF din 2020 a fost și colaborarea cu o firmă de topografi care va carta și va măsura suprafața locurilor de desfășurare, planurile cu amplasarea scaunelor urmând să fie aprobate de DSP și Primărie. Spațiile în care vor încăpea 500 de spectatori (limita maximă prevăzută de lege în această perioadă) sunt Piața Unirii și curtea Facultății de Agronomie. Tudor Giurgiu spune că la ediția asta nu vor mai fi la fel de mulți invitați străini ca în anii trecuți, dar se bucură că vor veni numeroși artiști din România, întrucât festivalul va găzdui multe premiere românești. Organizatorii nu vor mai putea transporta invitații cu microbuzul, ci doar cu mașini „care se ozonifică după fiecare. Nu mă întreba ce înseamnă”.
Când unii dintre invitați l-au întrebat pe Giurgiu unde o să se țină celebrele party-uri TIFF, directorul festivalului s-a văzut nevoit să le răspundă: „Fraților, nu mai e nicio petrecere. Stop joc!”
Peste 130 de filme vor rula anul acesta la TIFF, în Piața Unirii, la Castelul Bánffy de la Bonțida, dar și în alte locuri din oraș. La fiecare proiecție se va verifica la intrare temperatura spectatorilor, iar purtarea măștii va fi obligatorie. Scaunele vor fi grupate pentru câte una sau două persoane, la o distanță de minimum 1,5 metri, și vor fi dezinfectate după fiecare film, anunță organizatorii. Biletele vor fi puse în vânzare online după 21 iulie, iar în oraș se vor putea cumpăra dintr-un singur loc - Piața Unirii. Pentru proiecțiile obișnuite, biletul individual va fi 20 lei, iar cel combo, de două persoane, 35.
THE CONCERT: cei mai populari muzicieni ai momentului văzuți de public din mașini
În ultimul weekend al lunii iunie a avut loc un concert cu publicul în mașini la complexul Romexpo din București. Artiști precum Inna, Irina Rimes, Killa Fonic, Carla’s Dreams, Azteca & IAN și-au văzut fanii prin parbrizele mașinilor personale, parcate în spațiul complexului.
În lumea evenimentelor culturale mainstream, organizatorii se inspiră din show-urile mari din alte țări ale lumii, unde concertele drive-in au devenit o practică în pandemie. Cei de la casa de producție Global Records au preluat modelul și au oferit publicului ocazia să se bucure de muzică în intimitatea difuzoarelor mici de mașină, racordate la o frecvență radio. „A fost delicat pentru artiști să nu mai audă aplauze, ci claxoane, să vadă mai mult mașini și mai puțini oameni”, povestește Anamaria Hâncu, una dintre organizatoarele concertului care a durat trei zile și trei nopți. „A fost un concert atipic, atât pentru public, cât și pentru artiști. Dar bucuria revederii a fost mai importantă”, spune ea.
Pentru un eveniment drive-in, e nevoie de un spațiu suficient de mare ca cel de la Romexpo, unde oamenii pot intra cu mașinile, iar ce se întâmplă pe scenă poate fi redat pe ecrane amplasate în toate zonele de parcare. Pentru concertul de luna trecută, Global Records a angajat o echipă mai mare de pază care să-i îndemne pe participanți să poarte mască și să se dea cu dezinfectant când ies din mașini. Cei din backstage au respectat aceleași reguli, iar echipa tehnică și cea de producție au lucrat într-o formulă restrânsă. Pe viitor, casa de producție nu știe dacă vor mai organiza concerte de acest fel, dar sunt conștienți că trebuie să găsească soluții pentru artiști, într-o perioadă în care le e din ce în ce mai greu să-și întâlnească fanii.
Muzeul Național de Artă Contemporană extins în curtea Palatului Parlamentului
MNAC și-a redeschis porțile pentru public pe 10 iunie, cu „Marele vernisaj de vară” - un eveniment care a extins spațiul muzeal în aer liber. La eveniment au fost admiși primii 500 de participanți, care au văzut concerte live, proiecții cu imagini din expozițiile noi și vechi în timp ce și-au așteptat rândul la accesul în muzeu. În muzeu s-a intrat în grupuri mici, conform regulilor de distanțare.
„Știam că după ce ieșim din casă viața muzeelor nu va mai fi la fel și că va depinde de noi să le menținem pulsul”, spune Ioana Călinescu, PR al muzeului. Echipa s-a organizat la telefon și online, pe Zoom, „ca o echipă de intervenție”. Scopul a fost să ofere publicului primul eveniment cultural de amploare după perioada restricțiilor de circulație: un performance / instalație umană formată chiar din vizitatori, pe tema distanțării - o imagine care să facă înconjurul internetului și să arate că muzeele sunt vii și există și în timp de pandemie.
O altă preocupare a echipei MNAC a fost să găsească o soluție pentru continuarea programului de educație, explică Ioana Călinescu. Au redeschis, astfel, seria de tururi ghidate și ateliere pentru copii în cadrul unui proiect partener, Mișcare și Culoare, un program de educație culturală care se adresează în mod special copiilor din medii defavorizate. Primii zece participanți, spune Călinescu, sunt „mai înțelepți și mai pregătiți să respecte noile reguli de siguranță decât mulți dintre adulți”. Cei mici au purtat măști pe toată perioada turului ghidat, iar pe perioada atelierului, care a avut loc pe terasa muzeului, și-au respectat spațiile de lucru: cuburi individuale, așezate la distanță de 2m unul de altul. „A fost o lecție. Copiii știu să umple cei doi metri dintre ei cu magie. Se poate lucra cu copiii în siguranță. Poate mai ales cu copii.”
Festivalul național de teatru tânăr Ideo Ideis, simultan în 9 orașe din țară
La fiecare început de august, de 15 ani încoace, Ideo Ideis aduce în Alexandria, județul Teleorman, o mulțime de adolescenți din toată țara, alături de un număr semnificativ de invitați din domeniul cultural, pentru spectacole jucate de tineri, workshopuri, masterclass-uri și proiecții de film. Anul acesta, Ideo Ideis se desfășoară în 9 orașe din țară, între 5 și 9 august.
Atmosfera de la Ideo Ideis este specială pentru că, pe parcursul celor 7-8-9 zile de desfășurare, puștii participanți împart aproape tot ce se poate împărți, de la spațiul de cazare, la ateliere care valorifică echipele, explică Oana Furdea, directoarea festivalului. Organizatorilor le-a devenit evident destul de rapid că nimic din toate astea nu se poate întâmpla în contextul actual. Au încercat să asigure siguranța participanților, voluntarilor și colaboratorilor, prin separarea activităților, astfel încât să poată fi respectate toate măsurile de protecție, dar și fără să afecteze semnificativ experiența adolescenților. Toate activitățile în spații închise au fost eliminate din programul festivalului, o parte dintre ele urmând să fie înlocuite cu transmisii live care vor putea fi urmărite online pe o platformă dedicată. Activitățile organizate în aer liber vor avea un număr de participanți considerabil redus și limitat și vor presupune o serie de măsuri, printre care respectarea de către public a măsurilor de distanțare socială, obligativitatea purtării măștii, triajul epidemiologic prin verificarea temperaturii și dezinfectarea mâinilor.
Dincolo de munca de damage control, explică Furdea, anul ăsta au descentralizat experiența Ideo Ideis: anul ăsta, tinerii din trupele de teatru și participanții individuali nu se vor mai strânge în Alexandria, ci vor primi în cele 9 orașe din care provin „capsulele” festivalului: câte o echipă formată din doi traineri și un mentor pentru fiecare oraș.
Singura incertitudine, în condițiile unui festival în aer liber, desfășurat în 9 orașe din țară, rămâne vremea. „Dar la ateliere noastre de dans suntem pregătiți să testăm și dansul de alungare a ploii și să tranșăm o dată și pentru totdeauna dacă funcționează sau nu”, spune Furdea.
F-Sides Cineclub: filme din șezlong și discuții fără microfoane
Pornind de la premisa că doar unul din cinci filme proiectate în cinematografele românești sunt realizate de femei, cineclubul F-Sides își propune să ofere toată vara publicului din București proiecții în aer liber de filme feminine (& feministe). Până acum, a avut loc o primă proiecție la început de iulie, cu filmul „The Holy Girl” (r. Lucrecia Martel, Argentina, 2004), la Spațiul M60.
Echipa F-Sides a aplicat pentru finanțare din partea Administrației Fondului Cultural Național înainte ca oricine să-și dea seama în ce va consta o pandemie, explică organizatoarea Alexandra Lulache. Odată ce au primit finanțarea, au încercat să își găsească noi soluții și surse de entuziasm.
Au urmat trei luni de „ping-pong” prin centralele telefonice ale instituțiilor publice, în urma cărora echipa a constatat că proiectul inițial era irealizabil. Pentru majoritatea grădinilor de vară nu se dau autorizații de evenimente, pentru că se află în paragină sau au un statut legal incert, cele utilizabile sunt foarte scumpe, iar pentru parcuri și curți de instituții publice nu răspunde nimeni la telefon și mail.
Proiecțiile au fost gândite să fie însoțite de dezbateri, însă și acestea s-au dovedit dificil de organizat în condițiile actuale. O curte plină de șezlonguri distanțate nu îmbie la o contribuție casual, iar microfoanele nu se pot pasa de la un participant la altul în condiții igienice, așa că toată lumea trebuie să vorbească foarte tare. Organizatoarele au sunat în repetate rânduri la Direcțiile de Sănătate Publică, pentru a afla dacă mai trebuie să respecte și alte măsuri de siguranță în afară de distanțarea scaunelor, purtarea măștilor și asigurarea de dezinfectant la locație, însă nu le-a răspuns nimeni.
Expoziție cu programare la Rezidența BRD Scena9
Spațiul expozițional susținut de BRD s-a redeschis abia la începutul lunii iulie, pentru că echipa Rezidenței a preferat să se pregătească temeinic pentru asigurarea condițiilor de siguranță. Momentan, la Rezidență poate fi văzută (cu programare prealabilă) expoziția „Artists Rooms” (inaugurată printr-un vernisaj de trei zile), iar joia au loc proiecții de film în cadrul programului Cinevara, unde numărul locurilor este limitat.
Printre măsurile luate de echipa Rezidenței se numără adaptarea atentă a documentelor interne ale spațiului (planul de siguranță pentru redeschiderea publică) și a signalisticii amplasate în spațiu după reglementările transmise de către Ministerul Culturii și Ministerul Sănătății. „Aici am băgat o gheară «creativă», m-am gândit că un semn drăguț o să mai îndulcească toate plăcuțele care au împodobit Rezidența ca pe un pom de Crăciun și care ne spun cum trebuie să nu ne apropiem unii de alții și să purtăm măști etc.”, spune Suzana Dan, managerul Rezidenței. Anumite echipamente, obiecte și consumabile necesare au implicat o investiție suplimentară, astfel încât Dan sugerează că ar fi mai mult decât binevenită o susținere financiară acordată operatorilor culturali independenți din partea municipalității sau a Ministerului Culturii pentru acoperirea acestor cheltuieli. Sunt „esențiale în grija și responsabilitatea pe care trebuie să o avem cu toții față de publicul căruia i-am simțit lipsa cu toții pe durata lockdown-ului.”
Da, evenimentele de la Rezidență nu mai sunt „ca înainte”, spune Suzana Dan. În afară de programarea vizitei la expoziție, cei doi custozi care se îngrijesc de ea se protejează cu măști și mânuși, iar pregătirea evenimentului în sine a constat mai mult instrucțiuni legate de protocolul de siguranță. „Suntem nostalgici? Evident că suntem. Dar nu ne plângem. Ne bucurăm să fim fizic din nou acolo, ne-am bucurat să ne revedem cu artiștii dincolo de corespondențe pe mail și telefoane, ne-am foarte bucurat să avem din nou vizitatori și public la evenimentele noastre.”
„Soft opening” al expoziției New East Poetistas, la Galeria Alte Feuerwache-Projektraum, Berlin
La începutul lunii iulie, fotografa Ioana Cîrlig a călătorit la Berlin ca să participe la expoziția New East Poetistas, curatoriată de Patricia Moroșan.
Ioana Cîrlig povestește că săptămâna ei în orașul aerist și verde a fost prefațată de un drum stresant cu avionul, în care a încercat să nu se concentreze la fiecare tușit și strănut pe care le auzea între cântecele din căști. Pentru organizarea vernisajului, galeria a primit din partea autorităților un set foarte lung de reguli pentru organizarea evenimentului de deschidere, pentru zilele de vizitare și pentru zilele în care se montau lucrările. Să nu fie mai mult de 5 oameni în galerie în același timp, să se poarte mască, să se păstreze distanța minimă între oameni, să nu se servească băutură sau mâncare. Ca să fie timp pentru vernisaj (care avea să se numească soft opening, nu opening) în condițiile astea, evenimentul a început la 17, nu 19, ora tipică. Vizitatorii, care au sosit prompt de la ora deschiderii, au stat cuminți la coada scurtă care se forma din când în când, apoi, după vizită, au ieșit în stradă, unde unii au mai rămas să bea ceva cumpărat de la supermarket.
Cinematograful dezinfectat de la Londra
Jurnalista Oana Țenter s-a mutat în capitala Marii Britanii, unde lucrează într-un cinematograf. A scris despre închiderea lui din cauza pandemiei COVID-19 aici. Acum, pregătește alături de colegii ei redeschiderea.
Odată ajunși la serviciu, angajații cinematografului se schimbă din hainele de stradă în uniforma spălată înainte de fiecare tură, acasă (guvernul oferă despăgubiri pentru costul spălării), explică Țenter. Personalul nu are voie să accepte bani cash, iar rezervările pentru film se fac dinainte, la telefon sau online, pentru ca fiecare persoană în parte să poată fi contactată, în caz că cineva e diagnosticat cu coronavirus. Urmează să fie înlăturate fotoliile confortabile pe care, înainte, clienții trândăveau la un aperol spritz. În loc de 6-8 proiecții pe zi, au loc trei, cu pauze lungi între filme pentru dezinfectarea scaunelor cinemaului, a balustradelor și a barului. „Dacă mai de mult ne feream să supărăm privirile clienților cu peisaje de apirat și șmotruit, acum suntem instruiți să facem curățenie la vedere, în ceea ce se numește în industria ospitalității teatrul curățeniei.”
