Suntem în inima verii, ceea ce înseamnă, printre altele, că mulți migrăm spre festivaluri unde să ne-ascultăm sub cerul liber muzicile preferate și să ne punem pentru câteva zile în stand by toate listele cu deadline-uri și lucruri de făcut. Una dintre destinațiile noastre deja clasice de câțiva ani încoace e Smida Jazz Festival, festival care, pe cât e de tânăr (anul ăsta se întâmplă ediția a patra, între 15 și 18 august), pe atât e de curajos în experiențele muzicale pe care le oferă, timp de trei zile, în mijlocul Apusenilor. Spre deosebire de majoritatea festivalurilor de jazz de la noi, Smida se joacă mai mult cu definiția genului și invită artiști care mută liber granițele între stiluri și școli, iar pe lângă muzicieni clasici, îi face cunoștință publicului cu nume nou-nouțe de pe scena lumii.
Dacă-n anii trecuți i-am ascultat, printre alții, pe GoGo Penguin, Portico Quartet, The Kandinsky Effect, Sons of Kemet, Bugge Wesseltoft's New Conception of Jazz sau Spirit Cave, anul ăsta vine cu un cocktail la fel de promițător de nume legendare, legende în devenire și muzicieni foarte tineri. Printre alții, pe aceeași scenă cu pianistul elvețian Nik Bärtsch, care în cele peste zece albume de până acum și-a tot meșterit stilul propriu (funk zen, îi zice el), vor face vrăjitorii instrumentale britanicii de la Mammal Hands (cu pianul lor obsesiv care leagă jazz-ul de trip-hop și ambient), electro-gurul James Holden (care în formula James Holden & The Animal Spirits, combină elemente de jazz într-o nebunie de folk trance), trioul multipremiat Phronesis (despre care BBC spune că are ecouri din „Liszt, la muzica timpurie de la Soft Machine via bebop”, dar că-n același timp „e unic în convingerea și profunzimea lui”) și trupa Flatsharks din Cluj, care, deși activează de puțin timp, e alcătuită din muzicieni cu multe experiențe sonore la activ.
Toate astea, au loc într-un parc natural, unde coloana sonoră pe timp de zi e o liniște de cea mai bună calitate. Despre virtuțile ei și ale muzicii de la ediția de anul trecut, am povestit mai pe larg aici.
Până să ne luăm doza de Smida de vara asta, am vrut să aflăm de la artiștii invitați la festival ce anume îi motivează să meargă mai departe, într-o lume din ce în ce mai complicată și mai obositoare. Așa că le-am scris și i-am întrebat ce-i face să se trezească dimineața din pat. Unii dintre ei ne-au vorbit despre lucruri mai mari și mai abstracte, alții despre micile ritualuri pe care le împărtășim cu toții, muzicieni sau nu, sau despre sunetele dimineților care, uneori, se transformă în muzică: țipete de copii, căni de cafea, lătrat de căței.
Nik Bärtsch (pianist și compozitor elvețian), ♫ Nik Bärtsch’s RONIN ♫: „Responsabilitatea pentru propria libertate, pentru copiii și partenerii mei, și pentru fenomenele mistice ale muzicii - și o cană excelentă de ceai verde japonez tare, de-a dreptul brutal.”
Cristian Ciceu (chitarist român), ♫ Flatsharks ♫: „Asta e o întrebare distractivă. Ei bine, răspunsul direct ar fi: ceasul deșteptător, uneori pisica, fără îndoială treburile zilnice (să mă pregătesc de muncă și tot tacâmul). Dar presupun că scopul era unul mai nobil, așa că hai să profităm! Motivația e un cuvânt-cheie, și în fiecare zi trebuie să găsești cantitatea potrivită, ca să nu exagerezi. Să faci lucrurile care-ți plac (profesional, dar nu numai) ar fi un bun început. Eu sunt destul de norocos să-mi îmbin jobul cu pasiunile, dar nu a fost dintotdeauna așa. Cred că depinde de noi să ne urmăm visele. Deși, la urma urmei, e vorba de lucrurile mici care te țin în mișcare - promisiunea mult așteptată a unei beri reci după o zi de muncă sau bucuria catartică de a face muzică împreună cu prietenii tăi. Nu există o rețetă pentru fericire. (Vă rog, n-o urmați pe-a mea!)”
Anton Eger (percuționist suedez), ♫ Phronesis ♫: „Atunci când nu trebuie să mă trezesc cu noaptea-n cap, să prind un zbor lung, motivația mea e pur și simplu faptul că vreau să devin mai bun la ceea ce fac în viața mea profesională (și personală) și să mă bucur de toată călătoria asta - pe care mă simt foarte norocos s-o fac - și pe care sper s-o continui pe tot parcursul vieții mele aici, pe pământ. Evident, nu e întotdeauna ușor s-o păstrez, dar în cea mai mare parte a timpului, sunt absolut încântat de viața mea de nomad al jazzului, mereu în mișcare.”
Ivo Neame (pianist și compozitor britanic), ♫ Phronesis ♫: „Ani întregi în care am experimentat cum e să mă ridic din pat dimineața m-au făcut să ajung la concluzia că ființele umane sunt făcute să se ridice din pat dimineața.”
Jasper Høiby (basist danez), ♫ Phronesis ♫: „Nimic, în afară de cafeaua tare, nu mă face să mă ridic din pat dimineața.”
♫ Deus Ex Quartet (Ungaria) ♫: „Unul dintre motivele pentru care ne trezim (și pentru care nu putem dormi) sunt variațiunile infinite ale muzicii și ale dăruirii. Încercăm să ne modelăm emoțiile și viețile în forme. E o sarcină nesfârșită, dar doar așa ne putem crea ordine în zilele și săptămânile noastre. Credem că un șoc cultural real te poate trezi, dar cu toate astea, principalul motiv pentru care ne trezim sunt strigătele copilului vecinilor noștri.”
James Holden (DJ și artist producător de muzică electronică), ♫ James Holden & The Animal Spirits ♫: „Câinele meu, Buster! Atât la propriu - are nevoie la toaletă, așa că trebuie să mă trezesc -, cât și la figurat - pentru că bucuria lui foarte blândă de fiecare zi e o sursă de inspirație pentru cum ar trebui să încercăm să fim!”
Paolo Profeti (saxofonist și compozitor italian), ♫ Paolo Profeti European Collective ♫: „Dimineața vine întotdeauna mai devreme decât mă aștept! Îmi place să mă întorc pe-o parte și pe alta în pat, încercând să opresc timpul sau sperând că încă visez, până când îmi dau seama, inevitabil, că chiar e vremea să mă trezesc! Fiicele mele au așa de multă energie și vor să se joace, încât trebuie să renunți la ideea că le-ai putea face să se joace singure! Dincolo de asta, primul gând care mă ridică din pat e aparatul meu de cafea, pe care mi l-am adus din Italia, Aroma di caffe - chiar am scris o piesă cu titlul ăsta! Fiicele mele, cafeaua și muzica - asta mă motivează să înving cea mai puternică dintre forțele gravitaționale - aceea a patului!”
♫ Leo Betzl Trio (Germania) ♫: „De ce ne trezim dimineața? De obicei, pentru că avem un concert. Abia așteptăm să cântăm la Smida Jazz Festival.”
Foto main: Daniela Olariu
