Aurel Sasu a editat o carte neobișnuită. Se numește Cum mor scriitorii români și inventariază, sub forma unui dicționar, felurile în care au murit diverși scriitori români de-a lungul timpului. Lucrarea nu e cine știe ce (inegală, urechistă, inexactă, cu greșeli ridicole de felul Igiena Floru în loc de Igena Floru), dar mi-a permis să extrag sinteza de mai jos.
Deci:
F. Aderca a murit de o tumoare cerebrală, după ce rămăsese paralizat în urma unui accident auto.
Florența Albu a murit în timpul unei operații pe cord deschis.
Vasile Alecsandri a murit de cancer la ficat; din aceeași cauză au murit Ion Barbu și Ion Caraion.
Grigore Alexandrescu a murit petrecându-și ultimii 25 de ani nebun.
Ioan Alexandru a murit în urma unui accident vascular hemoragic pontobular suferit în timp ce ținea o predică la Casa de Cultură a Sindicatelor din Arad, unde însoțise o delegație de evanghelici americani numită „Iisus, speranța României”
Dimitrie Anghel s-a împușcat „în regiunea anterioară stângă a toracelui, la nivelul celui de-al treilea spațiu intercostal”, cu un revolver Browning de calibru mic. În prealabil poetul descărcase revolverul în soția lui, Natalia Negru. Femeia a supraviețuit. Iată declarația ei:
„Azi-dimineață, pe la ora 10.30 a.m., eu fiind îmbrăcată, iar soțul meu în pat încă, am luat hotărârea de a pleca de la vie, zicând soțului meu să mă duc în apropiere, la via părinților mei, pentru a spune tatălui meu ca să intervină la divors, și când am pus mâna pe clanța ușii pentru a deschide ca să ies afară, soțul meu, care de obicei purta asupra sa revolver, a luat revolverul, ce se afla lângă pat, pe măsuță, și a tras un foc asupra mea, astfel că în durere am căzut jos, iar dânsul imediat, sculându-se din pat și cum era dezbrăcat numai în cămașă, a venit la mine și, ridicându-mi rochia, a cercetat că sunt împușcată, astfel că imediat mi-a pus o compresă rece și punându-se în pat și-a descărcat un foc de revolver și asupra sa”.
Natalia Negru fusese soția poetului St. O. Iosif, cel mai bun prieten al lui Anghel. În urma divorțului, Iosif, bolnav, a făcut tot posibilul să moară și a reușit.
Mitropolitul Antim Ivireanu a fost înecat, „îmbrăcat în odăjdii”, la ordinul domnitorului Nicolae Mavrocordat.
A.E. Baconsky a murit în cutremurul din 1977; la fel au murit Alexandru Ivasiuc, Veronica Porumbacu ș.a.
G. Bacovia a murit de ocluzie intestinală.
George Bariț a murit de congestie pulmonară.
Nicolae Bălcescu a murit de tuberculoză; la fel Panait Cerna, Traian Demetrescu, Iulia Hasdeu, D. Iacobescu, Ștefan Petică, Alecu Russo, Alexandru Sahia ș.a.
Lucian Blaga a murit de „neoplasm al coloanei vertebrale, boală hipertonică, miocardiopatie cronică, tromboflebită recidivantă, tulburări paroxistice de ritm cardiac, bronho-pneumonie”
M. Blecher a murit de tuberculoză osoasă.
Eta Boeriu a făcut stop cardiac.
Dimitrie Bolintineanu moare în sărăcie lucie la Ospiciul Pantelimon, unde o notă consemna sec: „Dimitrie Bolintineanu, fost Ministru de Culte, intrat fără haine”.
Stolnicul Constantin Cantacuzino a fost sugrumat la Stambul din ordinul sultanului.
Dimitrie Cantemir a murit de diabet.
I.L. Caragiale a făcut infarct; „suferea de arteroscleroză și de o gravă malformație a inimii”.
Mateiu I. Caragiale a murit de congestie cerebrală.
G. Călinescu a murit de ciroză hepatică.
Vasile Cârlova a murit din răceală la plămâni sau – altă variantă – din dragoste.
Paul Celan s-a aruncat în Sena de pe podul Mirabeau; la fel Gherasim Luca.
Ilarie Chendi s-a aruncat pe geam de la etajul al doilea al ospiciului unde se afla internat cu diagnosticul de paralizie generală și neurastenie encefalică.
Cioran a murit de Alzheimer.
Miron Costin a fost descăpățânat la ordinul domnitorului Constantin Cantemir, tatăl analfabet al lui Dimitrie .
Ioan Petru Culianu a fost împușcat în cap în toaleta universității din Chicago.
Alexandru Davila: „La 15 aprilie 1915, din motive necunoscute, un servitor îi înfige dramaturgului un pumnal în tâmplă, în timpul somnului. Victima își revine din comă și mai trăiește 14 ani, paralizat, într-un cărucior cu rotile”.
Delavrancea a murit de angină de piept și uremie.
Dan Deșliu a murit înecat în Marea Neagră.
Bucura Dumbravă a murit de ciumă bubonică în Port Said, pe când se întorcea de la un congres de teosofie în India. Escaladase gheţarul La Buée din Mont Blanc, fiind prima femeie care a urcat pe vârful Omu din Bucegi.
M. Eminescu a murit intoxicat cu mercur.
B. Fundoianu a murit gazat la Auschwitz.
Emil Gulian, traducătorul lui Edgar Allan Poe, a murit în somn, înghețat, în Siberia, unde ajunsese ca prizonier de război.
Grigore Hagiu a murit asfixiat de gazele de la aragaz, în timpul unei ierni din ultimul deceniu comunist.
Nae Ionescu a murit de inimă. Au circulat zvonuri – probabil fanteziste – că ar fi fost otrăvit de Carol II.
Nicolae Iorga a murit împușcat de legionari în pădurea Strejnic.
Cora Irineu s-a împușcat (din dragoste, depresie sau și-și).
Nicolae Labiș a fost călcat de tramvai. Poate Securitatea a jucat un rol.
Virgil Mazilescu a murit pe WC.
Veronica Micle s-a sinucis cu arsenic.
Anișoara Odeanu s-a sinucis.
Alexandru Odobescu s-a sinucis din dragoste, cu laudanum. Era dependent de morfină.
Anton Pann a murit de tifos sau de pneumonie.
Iustin Panța a murit într-un accident de mașină.
Ion Păun-Pincio a murit de dalac.
Vasile Pârvan a murit de apendicită.
Marin Preda s-a înecat cu vomă în timpul somnului.
Deși au circulat zvonuri fanteziste că ar fi fost împușcat de ruși după 23 august 1944, Liviu Rebreanu a murit de cancer pulmonar.
Daniil Scavinschi („Daniil cel trist și mic”, cum îi zicea Eminescu în Epigonii) s-a sinucis cu un opiaceu după ce își pierduse, în urma tratamentului cu mercur, mustățile enorme de care era teribil de mândru.
Mihail Sebastian a murit lovit de o mașină în centrul Bucureștiului.
Dimitrie Stelaru și-a înscenat moartea la 23 de ani, în 1940. „Se deschid liste de subscripție pentru înmormântare, Banca Națională oferă 2000 de lei”. Stelaru moare de-a binelea abia peste 30 de ani.
Ion Stratan s-a sinucis cu un cuțit.
Ion Trivale a murit pe front în 1916.
Laurențiu Ulici a murit intoxicat accidental cu monoxid de carbon pe când se afla în campanie electorală.
Urmuz s-a împușcat în cap într-un boschet de pe Kiseleff.
Ienache Văcărescu a murit otrăvit de fostul și viitorul domnitor Alexandru Moruzi, căruia îi pusese coarne și îi dedicase versuri batjocoritoare.
Beat fiind, Nicolae Velea a murit înghețat în zăpadă.
V. Voiculescu a murit de tuberculoză osoasă. Contractase „morbul lui Pott” în timpul detenției înfiorătoare în închisorile comuniste.
Ilarie Voronca s-a sinucis la Paris. Despre casa unde locuise în București, strada Parfumului nr. 20, s-a scris că ar fi bântuită.
Închei aici cu versurile finale ale unui cântec de Alexandru Andrieș, Despre sentimentul de linişte în faţa morţii oglindit în folclorul românesc:
„Ăsta nu mai este cântec
Ăsta e măcel”.
Aurel Sasu, Cum mor scriitorii români, Casa Cărții de Știință, 2017, 304 pag., 40 lei
