De la începutul anului încoace, cuvântul „Centenar” se întinde ca o peltea peste România. Pentru a-și îmbrăca discursurile cu ceva, autoritățile au programat de-a valma sute de expoziții, lansări de carte, conferințe, slujbe religioase și festivaluri de muzică folclorică și acoperă pământul patriei cu monumente pentru care au cheltuit sute de milioane de lei.
A făcut fiecare după pricepere și după buget. Între altele, sub sigla Centenarului, Muzeul Național al Agriculturii Slobozia a inaugurat, în martie, o expoziție intitulată „Fierul de călcat-istoric, utilitate şi rafinament”, Consiliul Județean Brașov a organizat seria de conferințe „Se ridică Țara!”, „susținute de vectori în promovarea ideilor naționale și a patriotismului” precum Dan Puric și Mihai Neamțu, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” din Bacău a organizat evenimentul „Cânepa - trecut, prezent și viitor”, iar Primăria Capitalei a cheltuit 430.000 de euro pentru trei reprezentații ale spectacolului de teatru „Vlaicu Vodă” și a susținut un proiect ce-și propune „implementarea unei functionalități de tip AutoCorect într-o extensie Google Chrome pentru a semnaliza greșelile de scriere în timp real”.
Pe lângă proiectele finanțate din bugetele locale, Guvernul a alocat 100 de milioane de lei pentru evenimente și monumente dedicate Centenarului și le-a împărțit cu generozitate de-a lungul a patru sesiuni de finanțare. Au fost, cu totul, 738 de proiecte. Din fondurile de la bugetul central, 90.000 de lei au fost folosiți pentru susținerea unui eveniment intitulat „Centenarul în Jilava”, iar 310.000 de lei s-au dus pe spectacolul „Jandarmeria Centenară”, la care au participat actorul Dan Puric și preotul Constantin Necula. „Am băgat cultura în dubă”, aveau să se laude mai târziu reprezentanții Jandarmeriei pe Facebook.
Cum arată însă peisajul complet al Centenarului românesc, dincolo de mici evenimente anecdotice, de poleieli provinciale și de discursuri încărcate de emoție? Am încercat să croim o imagine cât mai completă, așa că am pus aceleași două întrebări celor 41 de consilii județene și Consiliului General al Municipiului București:
- Care este bugetul total alocat în județul X pentru activități / proiecte legate de Centenar?
- Care sunt cele mai importante evenimente ce vor marca această ocazie organizate de instituțiile din subordinea Consiliului Județean X?
În săptămânile ce-au urmat, inboxul s-a umplut de PDF-uri, Exceluri și fotografii ale unor documente pline de antete, numere de înregistrare, ștampile, semnături peste semnături. Unele instituții n-au răspuns deloc, altele - precum Primăria Capitalei - au răspuns la patru luni după prima solicitare. Reprezentanții unor consilii județene au preferat să trimită mai departe solicitarea către toate instituțiile din subordine, așa că ne-am trezit cu răspunsuri de tipul celui trimis de o grădiniță din Fălticeni, care ne anunța că „nu avem buget alocat pentru activități sau proiecte legate de Centenar. Menționăm că vom desfășura activități legate de Centenar în cadrul activităților extra-curriculare «Școala Altfel»”. Ne-au răspuns și reprezentanții Aeroportului din Bacău, care ne-au asigurat că, deși nici ei n-au buget, vor afișa sigla oficială a Centenarului „în locații vizibile, cu trafic mare de pasageri”. Ceva-ceva tot se face, cum ar veni.
Din toate datele astea a ieșit până la urmă un Excel cu 1.833 de proiecte din care se întrezărește România de azi.
* Unele proiecte se întind pe mai multe luni. În situațiile în care instituțiile ne-au transmis întreaga perioadă de desfășurare (de exemplu „aprilie-octombrie”), respectivul eveniment e numărat pentru fiecare dintre aceste luni.
** O parte dintre evenimente se încadrează la mai multe categorii. De exemplu, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău organizează evenimentul „Artiști pe frontul Marii Uniri: Aurel Băeșu” care include o expoziție și un simpozion. Prin urmare, evenimentul e bifat la ambele categorii.
*** Unele consilii județene n-au răspuns solicitărilor de presă.
