Pe tot cuprinsul țării și nu numai e luminoasă zi de sărbătoare. De Ziua Culturii Naționale - un start pentru Centenar -, programul se va desfășura după cum urmează: 

elevi, pensionari, scriitori, actori și interpreți 

vor recita, conferenția, cânta, depune coroane la 

bibliotecă, muzeu, statuie, teatru, primărie. 

Puteți să trasați câte o linie între cele trei grupuri de cuvinte și veți obține un eveniment. Sau puteți arunca o privire pe harta de mai jos: am strâns acolo o parte dintre manifestările cultural-artistice anunțate în diferite localități. Am stat de vorbă și cu o parte dintre organizatori, ca să vedem de ce-s importante evenimentele de felul ăsta. 

Ziua Culturii Naționale a fost instituită de către Parlament în 2010 și suprapusă peste ziua poetului Mihai Eminescu. În expunerea de motive a susținătorilor proiectului, urma să fie „o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional.”

NOTĂ: Printr-un click puteți afla mai multe despre ce se întâmplă în fiecare localitate. Evenimentele pot fi accesate doar în varianta desktop. 

Luduș: Cenaclul Mitropoliei Sibiu renaște

La Luduș, Ziua Culturii Naționale se sărbătorește în parcul din fața primăriei și la casa de cultură a orașului. Sunt aproape una de alta, așa că oficialitățile și elevii care recită poezii nu au de străbătut drum lung, iar prognoza meteo arată că temperatura nu scade sub -1 grade de 15 ianuarie la Luduș. 

Ca și în anii precedenți,  evenimentul e organizat sub egida unui parteneriat solid între primărie și Protopopiatul Ortodox Luduş. Bugetul pentru manifestațiile de Ziua Culturii Naționale (depunerea jerbelor, moment artistic parc, plus cenaclu) este de 8.000 de lei, îmi spune Liviu Botezan, consilierul primarului. 
Mai întâi, se depun jerbe de flori la statuia lui Mihai Eminescu din parcul din fața primăriei, iar elevii de la școlile ludușene susțin un scurt program artistic. Apoi ceremonia se mută la casa de cultură Pompeiu Hărășteanu, unde părintele protopop Lucian Voşloban și doi profesori pensionari vor primi titlul de cetățeni ai orașului Pro Urbe. 

Urmează spectacolul-cenaclu Lumină Lină al Mitropoliei din Sibiu, condus de părintele Cătălin Dumitrean. Da, Mitropolia Sibiu are un cenaclu de muzică și poezie, iar cenaclul are un blog. „15 ianuarie este ziua când Cenaclul Lumină Lină va renaște din nou la Luduș. Cu un spectacol 100 % eminescian”, este anunțat pe blog. „Cu tot lotul refăcut, odihnit, revenit la luptă. (...) cu Dominic, cu Marius la nai, cu Cătălin Cișmaș la orgă și cu părintele Cătălin... Ne e dor de Eminescu... Ne e dor de concerte”.

Sebeș: #Dor de Eminescu

La Sebeș, primăria și Centrul Cultural „Lucian Blaga” au vrut să înceapă „în forță” anul Centenarului, a spus Nadia Mitrea, director centrului cultural. Așa că de Ziua Culturii Naționale, l-au invitat să concerteze pe Cristofor Aldea-Teodorovici, fiul a doi muzicieni celebri din Republica Moldova, Ion și Doina Aldea-Teodorovici, morți într-un accident de mașină în 1992, care au militat pentru unirea Basarabiei cu România. Bugetul spectacolul #Dor de Eminescu este 30.000 de lei. În decembrie anul trecut, Cristofor a concertat cu orchestra lui la Festivalul Adrian Păunescu, la Craiova. Stilul său e: „folk, progressive rock, funk, jazz, soul, etno”, conform paginii lui de Facebook. 

Oradea: Singurul cenaclu al unui barou de avocați din țară

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bihor, instituția care se ocupă de cultură în județ, nu a organizat nimic de Ziua Culturii Naționale, pentru că nu i s-a aprobat încă bugetul. Evenimentul a fost salvat de cenaclul Barbu Ștefănescu Delavrancea al baroului Bihor, care a pregătit o seară cu muzică și poezie, în sala festivă a baroului. „Suntem singurul cenaclu al unui barou de avocați din țară”, mi-a spus Pașcu Balaci, conducătorul cenaclului. „Facem lansări de carte aproape lunar ale membrilor baroului, sau ale poetilor din judetul Bihor. Nu suntem afiliați politic, suntem pur cultural”.

Cenaclul a fost fondat de patru avocați, printre care și Pașcu Balaci. „La început ne întâlneam numai noi, acum umplem sălile.”
De ziua poetului național, vor fi invitați la cenaclu cântăreți și poeți care vor recita din creația lor și „chiar poezii dedicate eroului național în anul Centenarului”, spune Balaci. „Eminescu a fost un mare ziarist patriot, care a militat pentru unirea tuturor românilor și care a lansat versul celebru De la Nistru pân’ la Tisa”, adaugă avocatul și dramaturgul Balaci. 

Miercurea Ciuc: „La Ziua Culturii Maghiare vă referiți?”

Văzând că județul soră Covasna a pregătit de ZCN un concert Remember Cenaclul „Adrian Păunescu”, expresie a grijei „pentru un spațiu în care în mod paradoxal, românii sunt minoritari în țara lor și în care ajunge să fie un fel de teamă să-ți afirmi identitatea, în țara ta”, am sunat la Harghita. Am întrebat dacă au pregătit vreun eveniment care să marcheze Ziua Națională a Culturii.

   - La Ziua Culturii Maghiare vă referiți?
   - Nu, Ziua Culturii Naționale… E luni, pe 15 ianuarie.
   - Sincer, nu știu, cred că nu avem. Pe ianuarie nu avem. Abia acuma facem bugetul.
   - Aveți de obicei public vorbitor de română?
   - Nu, nu prea.

Sălaj: O întâlnire literar-muzicală

Doamna care răspunde știe ce acțiuni au pregătit pentru Ziua Culturii Naționale la Zalău, dar se gândește că mai bine mi-l dă pe domnul director, ca să vă comunice dânsul. Domnul director Săuca nu vrea să comunice la telefon. „Nu vă dau la telefon. Dați-mi adresa dumneavoastră de email să vă trimit exact ceea ce facem în ziua de 15 ianuarie”. „Nu-mi puteți spune dvs măcar unu-două evenimente mai importante?” „Deci, doamnă, dați-mi adresa dumneavoastră de email și vă trimit informațiile solicitate”.

Capitulez. Dau emailul. Primesc programul. „O întâlnire literar-muzicală” cu scriitorii Florin Horvath, Ion Pițoiu - Dragomir, Daniel Hoblea, Marcel Lucaciu și Daniel Săuca, membri ai Asociației Scriitorilor din județul Sălaj și ai Cenaclului literar „Silvania”. Seara, „o habă (șezătoare) specifică județului Sălaj, cu participarea secției Școala Populară de Arte și Meserii (clasele de cusut-țesut și design vestimentar), Ansamblul folcloric „Meseșul”, secția de conservare și promovare a culturii tradiționale, rapsozi și meșteri populari din județ. Intrarea este liberă.”

Întreb, tot pe mail, de ce i se pare importantă domnului director sărbătorirea acestei zile: 
„Poate pentru că românii își mai aduc aminte de Eminescu, de poezie, de alte lucruri care nu le mai marchează existența de zi cu zi, și așa fără cultură. Probabil.”

Cernăuți: Romanțe pentru Eminescu și lămuriri în chestiunea steagului

Pe 15 ianuarie, la Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuți „cei mai buni interpreți de muzică clasică și populară din zonă” vor cânta romanțe dedicate zilei de naștere a lui Mihai Eminescu, îmi spune la telefon dl. Vasile Tărîțeanu. Se recomandă drept scriitor, membru de onoare al Academiei Române și director al centrului. 

La începutul evenimentului, dl. Tărîțeanu va ține o scurtă prelegere, „câteva minute, acolo”, despre Eminescu și muzică. Apoi se va cânta. Nu toate romanțele vor fi pe versurile poetului – interpreții au libertatea să-și aleagă și dintre cele care-i plăceau acestuia, cum ar fi, spune el, „Să-mi cânți cobzar”. Urmează evenimente pentru cultura românească și-n alte zile: depuneri de coroane de flori la Casa „Aron Pumnul” („casa noastră națională”) și la monumentul lui Eminescu din centrul orașului. La Biblioteca Națională, scriitorii de limbă română din Cernăuți vor vorbi despre Eminescu și Bucovina, iar la redacția ziarului Zorile Bucovinei se va discuta activitatea de publicist a poetului.

Dar, de fapt, despre altceva ajunge dl. Tărîțeanu să-mi vorbească mult mai animat. „În momentul de față, înaintăm documentele și cercetările în legătură cu doborârea sau darea jos – furatul, mai bine zis, al drapelului Uniunii Europene și-al României de pe sediul centrului nostru. (...) Dar ăsta nu e furt, e o acțiune anume premeditată pentru a intimida comunitatea românească și scoaterea simbolurilor românești din oraș. E dirijată în context politic”, continuă interlocutorul meu, vizibil afectat. E convins că nu e vorba de un simplu act de huliganism al unor tineri. Vrea să afle „cine i-a plătit să săvârșească acest fapt”. Adaugă că centrul ar fi fost pichetat de un partid politic și că organizația nu cere decât respectarea statutului său legal. A doua zi, pe 11 ianuarie, îl aștepta la Centru pe Teodor Meleșcanu, Ministrul de Externe al României. Se gândea, însă că, între două inaugurări de școală și o întâlnire cu omologul ucrainean, oficialul urma să aibă o zi încărcată. 

Pe mine mă invită să ținem legătura – la telefon, pe mail, pe Skype, oricum, oricând, pe orice subiect. Vocea cu puternic accent bucovinean a scriitorului de 73 de ani îmi aduce aminte de româna învechită pe care-o vorbea bunicul meu, născut tot pe lângă Cernăuți. Mă emoționez și-i spun asta la final. Se entuziasmează. „Bun, păi, cu-atât mai mult! Vă așteptăm la noi în vizită, la Cernăuți, și vă conducem și prin Hotin, prin satele celea! Poate există și casa familiei... Vă așteptăm cu toată dragostea!”

Craiova: La Steaua, La mijloc de codru des, Sara pe deal etc.

La Craiova, pe 15 ianuarie, se întâmplă cel puțin două evenimente culturale importante: concertul Pianul cu poeme, la Filarmonica „Oltenia”, un spectacol invitat, cu pianista Ioana Maria Lupaşcu şi actriţa Daniela Nane, iar la Operă concertul Memoria versului, cu participarea poeţilor Nicolae Dabija şi Spiridon Popescu.

Vreau să sun la Filarmonică, dar îmi ia un pic să-mi dau seama că numărul de telefon e trecut greșit pe site. Găsesc numărul bun, sun, dar „doamna care se ocupă” nu e acolo. E într-o ședință, probabil. Las numărul de telefon. Îmi spun și numele de familie pe litere. Publicația? „Scena9.” „Scena9?” Pauză. Chiar atunci intră pe ușă „domnișoara impresar”, cu care aș putea să vorbesc despre eveniment. Pare epuizată la telefon și tușește des. Îmi oferă numărul colegei care se ocupă de presă. Mulțumesc. Sun.

Dau, în  cele din urmă, de PR-ul Filarmonicii, Ramona Bădescu – persoana în măsură să-mi spună ce-i cu spectacolul. E combinat, îmi explică ea. În prima parte, Corala Filarmonicii interpretează poeme de Eminescu, iar în a doua e Pianul cu poeme. Îi cer detalii, îmi cere mailul. I-l ofer, aștept să fiu trecută în baza de date, dar insist cu detaliile. Mi le citește din program: corala o să interpreteze La Steaua, La mijloc de codru des, Sara pe deal etc. O întrerup și încerc din nou cu detaliile. Aflu doar că piesele au fost alese de dirijorul Coralei, Pavel Șopov.

Revenim la enumerarea din comunicatul de presă. În spectacolul „de la București” cu Daniela Nane, actrița va recita versuri de diverși autori. De la Ana Blandiana și Nichita Stănescu, la George Coșbuc și Radu Gyr. De coordonarea acestui proiect cine s-a ocupat? „Asta nu știu. Nouă ne-a venit la pachet cu cele două doamne. (...) Mă gândesc că fiecare s-a ocupat de partea ei și dup-aia le-au împletit frumos.” Se pare că e un spectacol de succes, prezentat și la Ateneu, și în afara granițelor. Nu mai încerc cu detaliile. Primesc prompt SMS și mail care conține comunicatul de presă citit anterior.

Tel Aviv: Eminescu în Transilvania, via Israel

La Tel Aviv, aflu dintr-o publicație clujeană, va avea loc pe 11 ianuarie conferinţa Eminescu în Transilvania „în contextul aniversării Marii Uniri”, susținută de clujeanul Ion Cristofor, plus un recital de poezie în română, ebraică şi idiş din Eminescu și Cristofor, o prelegere despre Eminescu în ebraică şi idiş și lansări de carte ale scriitorilor israelieni de origine română Ada Shaulov, Adina Rosenkranz Herşcovici, Madeleine Davidsohn şi G. Mosari. Evenimentul e organizat de ICR, așa că îi sun la Tel Aviv pe 10 ianuarie.

Sunt la al peste cincilea telefon al zilei, m-am obișnuit. Aștept ca interlocutoarea mea, Ana-Maria Mărgineanu, referent principal relații al Institutului, să termine de oferit informațiile deja disponibile online. Apoi întreb. De exemplu, cum de dl. Cristofor, un scriitor clujean, susține conferința despre Transilvania tocmai la Tel Aviv? „Domnul Cristofor dorește doar să omagieze și să prezinte niște aspecte mai puțin cunoscute publicului despre viața lui Mihai Eminescu în context,” mi se spune. Repet întrebarea, reformulez. După o scurtă ezitare: „Noi încercăm să facem un eveniment despre viața lui Mihai Eminescu. De aceea a venit. Dl. Cristofor a propus această temă.”

Întreb de ce 11 ianuarie și nu 15. Pentru că vineri începe Șabatul și nu se lucrează, dar  duminică e zi lucrătoare. Conferința despre Eminescu și limbile ebraică și idiș e duminică. S-a tradus mult Eminescu în Israel? Câteva volume, a câte circa 15 poezii fiecare, la editurile locale. Prelegerea, susținută de profesorul Lucian Zeev Herşcovici, va fi despre ce se câștigă și se pierde la traducere, „o analiză contrastivă”. Dl. Herșcovici nu e traducător, dar s-a ocupat de coordonarea traducerilor, aflu. La final, ca și în alte convorbiri, mi se explică unde găsesc pe site informații de acest gen, ca să știu pe viitor. 

Aiud: Două sărbători într-una

Ca sărbătoarea de azi să fie mai clară, Aiudul a împărțit ziua în două: prima parte ține de Eminescu și de literatură, iar a doua de Ziua Culturii Naționale. Programul pentru cea dintâi bucată include o dezbatere literară despre Eminescu, un recital de muzică intitulat „Eminescu, peste vârfuri...”, un recital de poezie sub titlul „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie” și o scenetă bazată pe poemul „Luceafărul”, ambele susținute de elevi de gimnaziu din oraș și un recital de pian. „Sunt invitați specialiști în domeniu care să vorbească despre poetul Eminescu. O să avem o participare a elevilor, avem o colaborare cu școlile prin care de fiecare dată creăm un spațiu cultural și pentru școli”, spune Ioan Hădărig de la Fundația Inter-Art, directorul artistic al evenimentului de la Aiud. 

Bucata dedicată Culturii Naționale constă într-o expoziție cu artiști din România, dar și din Egipt, Mexic, Slovenia, Danemarca sau Vietnam, precum și în două lansări de carte: una a poetului și profesorului Ovidiu Hulea, cumnatul lui Liviu Rebreanu și omul care a deschis primul liceu de limbă română din Aiud; cealaltă a unui tânăr poet contemporan, Teodor Laurean. „Să fie și una, și alta”, explică Ioan Hădărig. 

De ce sunt importante evenimentele de felul ăsta?, îl mai întreb pe directorul artistic. „Eu cred că sunt importante pentru că oferă un spațiu cultural și implicare culturală. Eminescu există în sufletul fiecăruia prin poeziile sale și în modul acesta tinerii au posibilitatea să asculte câțiva dintre specialiști vorbind despre poezie, dar au și posibilitatea să se implice ei direct prin recitalurile de poezie, prin adaptarea versurilor la muzică, să descopere muzicalitatea. Cealaltă parte oferă un dublu moment: pe de o parte, artiștii români pot să se vadă într-o expoziție în context universal, unde lucrările lor pot fi văzute alături de lucrări ale artiștilor străini, și pe de altă parte există posibilitatea contactului publicului cu cei care expun și cu lucrările lor”.  

Bârlad: Corul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor și o conferință

Orașul din județul Vaslui a sărbătorit Ziua Culturii Naționale în avans, cu un spectacol susținut de corul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din localitate și găzduit de Muzeul „Vasile Pârvan”. De asemenea, criticul și istoricul literar local Nicolae Crețu a ținut o conferință. Programul cultural-artistic s-a desfășurat sub genericul “În Unire e puterea”. 

„Nu știu ce v-aș mai putea spune”, încheie prezentarea directorul Muzeului, Mircea Mamalaucă. Prinde însă avânt când vorbește despre restul evenimentelor organizate la Muzeu: pe 21 e o lansare de carte despre implicarea Bârladului în Primul Război Mondial, peste o săptămână o expoziție de artă intitulată Magia Punctului, a unui pictor botoșănean. Desigur, Centenarul își face loc și la Bârlad: în februarie va fi un concert de pian la patru mâini, cu lucrări cu caracter patriotic, conferințe despre 1 Decembrie 1918, expoziții și concursuri. „Practic, noi organizăm o mulțime de manifestări în zilele importante, cum este cea a Culturii, cât și în celelalte zile și săptămâni ale anului”, adaugă Mamalaucă. 

Satu Mare: Coroane şi jerbe, Sava Negrean Brudașcu şi Eminescu să ne judece 

Satu Mare a împărţit în două zile dublul eveniment: una destinată „românilor din dreapta Tisei”, în localitatea ucraineană Biserica Albă – la invitaţia Consulatului României la Solotvino (duminică, 14 ianuarie); şi una destinată locuitorilor din Satu Mare (luni, 15 ianuarie). Pentru petecul cu suflu românesc din Ucraina cuprins în program se anunţa aşa: o depunere de coroane și jerbe de flori la monumentul lui Mihai Eminescu din Biserica Albă, la ora 12.30; intonarea imnurilor naţionale ale României şi Ucrainei în deschiderea unui spectacol organizat la Casa de Cultură din Biserica Albă – ora 13.00; un cuvânt de bun venit din partea primarului Bisericii Albe, Gheorghe Berinde, şi o alocuţiune a consulului României la Solotvino, Gabriel Nicola; toate însoţite de „evocarea” Eminescu să ne judece, care-i are la butoane pe scriitorii sătmăreni Robert Laszlo (directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare - organizatorul principal al evenimentelor de Ziua Naţională a Culturii) şi Felician Pop, şi de programele artistice ale şcolilor cu gradele I-III din Biserica Albă şi Apşa de Mijloc, şcolii de arte din Apşa de Jos, asociaţiei „Speranţa” din Slatina (Ucraina) şi ansamblului folcloric „Doruri Sătmărene”; şi toate culminând cu interpreta de muzică populară Sava Negrean Brudașcu.
 
Depunerea de coroane şi jerbe, Sava Negrean Brudașcu şi evocarea Eminescu să ne judece sunt incluse şi în programul de luni, din Satu Mare. Primul eveniment va avea loc de dimineaţă, în faţa Colegiului Național „Mihai Eminescu”. Celelalte două atracţii sunt reunite într-un „spectacol artistic” care începe după-masă, în Sala Mare a Teatrului de Nord; programul mai cuprinde muzică uşoară & populară & folk, interpretată de cântăreţi locali, şi un recital de poezie. Înainte vor mai avea loc spectacolul-lectură Avioane de hârtie de Elise Wilk, în regia lui Carmen Frățilă (@ Sala Studio a Teatrului de Nord) şi talk-show-ul Vreme trece, vreme vine, moderat de „omul de teatru” Carol Erdös în aceeaşi Sală Studio. Am aflat de toate astea dintr-un e-mail de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, pentru că, fiind atât de multe, Loredana Ştirbu, persoana de-acolo cu care am vorbit miercurea trecută, n-a reuşit să mi le enumere pe de rost. Mi-a spus însă că Ziua Culturii şi-a lui Eminescu sunt importante pentru comunitatea locală şi că „avem deja peste 200 de bilete rezervate şi încă nu am terminat”.

Bistriţa: Un vernisaj, o expoziţie şi un concert cu Marcel Pavel

La Bistriţa, atracţia Zilei Culturii şi-a lui Eminescu - sărbătorită un pic mai devreme, pe 14 ianuarie, că-i duminică – a fost Marcel Pavel (care nu are nevoie de prezentare). Artistul urma să cânte la Palatul Culturii, alături de Relu & Simfonic Mirea şi după sopranele Tina Munteanu şi Domniţa Iscru şi solista Dorina Vasilashko. Miercurea trecută, am vorbit cu cineva de la Palatul Culturii care a preferat să nu se prezinte şi care spunea cu mândrie că „am făcut deja programul. Avem un vernisaj, o expoziţie şi un concert cu Marcel Pavel. Expoziţia este cu costume populare vechi şi noi, a unui creator popular - Virginia Linul.” E important dublul eveniment pentru Bistriţa? Este. „Pentru noi este foarte important, vă daţi seama, dacă ne străduim să facem vernisaje şi spectacole şi lansări de carte. Anul trecut am avut invitaţi din străinătate, scriitori, legat de ziua lui Eminescu şi bineînţeles s-a cumulat cu Ziua Culturii. Am avut oaspeţi din Singapore, India, Indonezia care au fost pentru prima dată în România. Au stat pe scenă, au recitat, şi-au lansat cărţi la noi.” Vin localnicii la evenimentele de Ziua Culturii? Normal. „Vai, vă spun că nu ne-ajung biletele, le-am vândut în două zile (n.r. – pe cele pentru concert]. La vernisaj tot aşa, foarte multă lume, întotdeauna am avut – în jur de 100 de persoane.”
 
   - Câte bilete aţi vândut?
   - Multe, câte [locuri] are sala.

„Ne-am gândit că totul va fi gândit punând copiii de la teatru să recite, să vedem și niște filmulețe. Este o idee regizorală spectacolul în sine, nu este doar așa, că am pus copiii să recite” - Florin Oprică, șeful serviciului de cultură de la Primăria Medgidia

Medgidia: „Eminescu – Veronica, o iubire magică”

Primăria municipiului îi așteaptă pe locuitorii din Medgidia la un spectacol despre povestea de dragoste a poetului național cu muza lui, care are loc la ora 11, la Casa de Cultură „Ioan N. Roman”. „Ne-am gândit că totul va fi gândit punând copiii de la teatru să recite, să vedem și niște filmulețe. Este o idee regizorală spectacolul în sine, nu este doar așa, că am pus copiii să recite”, explică Florin Oprică, șeful serviciului de cultură de la primărie. De spectacol s-a ocupat regizorul Ion Crisu, care coordonează trupele de teatru Thetis și Ușa din Medgidia. „Dumnealui răspunde de spectacolul acesta, ca idee regizorală, cu un titlu, o muncă de câteva luni de zile și un concept gândit cumva de dumnealui, dar și de echipă în egală măsură”.

„Eminescu - Veronica, o iubire magică” a fost realizat în totalitate pro bono. „Nu e nevoie de buget de la primărie ca să faci un spectacol, pentru că noi îl avem în calendarul  nostru anual,” explică Florin Oprică. „Noi suntem o echipă care ne subordonăm primăriei. Datoria noastră ca echipă este să creăm evenimente culturale și nu pot să cred că după fiecare eveniment trebuie să primesc ceva. Calendarul nostru ne obligă să facem evenimente și atunci fiecare membru din echipă trebuie să facă lucruri frumoase, creativ vorbind, pentru municipiu și pentru imaginea instituției. Retribuția morală cred că e mai importantă decât cea materială.” 

Târgu Jiu: Ziua Culturii Naționale. Sărbătoare Eminescu

Consiliul Județean Gorj lansează azi, în mod oficial, programul cultural centenar pentru 2018. Dimineața, la ora 10, la Teatrul Elvira Godeanu, „va fi această festivitate de deschidere, practic o solemnitate a Consiliului Județean. O ședință solemnă, care va avea inserții de momente artistice și astfel îi dăm o conotație de festivitate”, explică Oana Paloș, purtător de cuvânt al Consiliului Județean. În cadrul ședinței, vor fi anunțate câteva dintre acțiunile culturale prin care gorjenii vor sărbători de-a lungul unui an Marea Unire, urmând ca spre finalul lunii, după ce bugetul centenar va fi aprobat de autoritățile locale, programul să fie comunicat în forma lui definitivă. Tot azi, după-amiază, la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj va avea „o expoziție de artă populară cu ii centenare”, iar la ora 17, la Muzeul Județean Gorj, „va fi o expoziție tot a Gorjului Centenar, cu fotografii de epocă”. Tot azi, se vor mai lansa o carte cu personalități gorjene, precum și cele mai noi numere din „Revista Jiului de Sus” și „Portal Măiastra”. 

După cum arată Oana Paloș, Consiliul Județean a ales să dea startul programului aniversar de ziua lui Eminescu pentru că, „în primul rând, este un moment istoric în sine pe care-l trăim, faptul că celebrăm 100 de ani de la Marea Unire. Ziua Culturii Naționale, fiind declarată ca atare prin lege, era un lucru absolut logic și oprtun de a face acest debut al Centenarului. Practic, pe țară s-a dat drumul la Centenar încă de la 1 decembrie anul trecut, de Ziua Națională a României, dar pe Gorj ne-am ales această zi considerând că este cea mai reprezentativă și cea mai sugestivă. Prin această lege, celebrându-l și pe Eminescu în sine, cel mai mare poet român recunoscut al tuturor timpurilor, iată că lucrurile s-au legat din punct de vedere cultural și al semnificației pe care fiecare lucru îl are”.

Au dat telefoane la instituțiile de cultură din țară: Diana Meseșan, Ioana Pelehatăi, Andra Matzal, Luiza Vasiliu, Ionuț Dulămiță, Vlad Odobescu.

A coordonat operațiunea: Vlad Odobescu.