Am fost la Buzz House (filmul) și am scris la patru mâini despre el, despre Buzz House (showul de pe YouTube) și despre Buzz House scandalul. N-am făcut-o ca să călărim valul, deși e inevitabil și asta, ci pentru că e important să stăm cu ochii pe fenomenul filmelor cu influenceri și al controverselor pe care le generează. Influencerii implicați în cazul Buzz House ajung la milioane de oameni din țara asta, majoritatea foarte tineri, pe platforme care nu-s facebook, ci efectiv toate celelalte, mai puțin înțelese și folosite de adulți (instagram, threads, tiktok). Deci ce s-a întâmplat?
Pe scurt: mai mulți influenceri s-au certat între ei, imediat după lansarea unui film tip star vehicle pentru gașca lor. Motivul principal de conflict: scenaristul filmului a publicat în trecut texte în care, printre altele, face apologia violenței sexuale.
În cele ce urmează comentăm filmul, universul și controversa Buzz House, un exemplu de manual, aproape, de marketing viral, relații parasociale în acțiune și outrage public (întemeiat) care cere cancelare (dar probabil o va primi doar pe termen limitat).
Selly este Andrei Șelaru, vlogger și antreprenor în vârstă de 23 de ani, cu peste 3,5 milioane de abonați la canalul lui de YouTube și asociat în trecut cu grupul de vloggeri 5Gang.
Vidra Productions e o companie de producție de film responsabilă pentru hitul de box office Teambuilding și specializată în filme de public, precum Tati part-time și Buzz House aici de față.
BRomania este Matei Dima, coproprietar Vidra Productions alături de Ștefan Lucian. E vlogger, actor, regizor și influencer.
Adrian Elicopter de Luptă aka Adrian Dumitru e student la Academia de Poliție și TikToker cu o jumătate de milion de urmăritori. Apare în filmul Buzz House, dar și în serialul omonim de pe YouTube, unde mai mulți influenceri se întrec în probe și produc content în aceeași casă. La fel și Iorga (Ana Maria Iorga, 22 de ani), care e influenceriță pe TikTok cu aproape 770.000 de urmăritori.
Piticigratis e aliasul online al lui Radu Alexandru, scenarist al filmelor 5Gang: Un altfel de Crăciun, Romina VTM și Buzz House: The Movie, în a căror producție au fost implicați atât Selly, cât și Matei Dima. Din 2007, Radu Alexandru publică texte adeseori explicit misogine și rasiste pe blogul lui și, ulterior, pe rețele de socializare. Tactica lui predilectă e să identifice subiecte pe val, cu vizibilitate mare, pe care să le comenteze contrarian, stârnind astfel conflict și capitalizând de pe urma popularității celor implicați.
E lupta dintre Adrian Elicopter de Luptă și Chipăruș o metaforă a conflictului dintre tradiție și modernitate?
Sunt momente în viață în care nu-mi simt vârsta. N-a fost, însă, cazul când m-am dus la o sală de cinema din Berceni ca să văd Buzz House.
A început de la bilete. Am uitat numele filmului și am spus „ăla cu Selly". Apoi, la coada de verificat bilete: în fața mea, un grup de preadolescenți îngrijorați că nu o să poată intra la film, pentru că nu au 15 ani (teoretic, limita de vârstă a filmului).
„E cu viol și cu sânge", a spus entuziasmat singurul băiat din grup, același care cu două minute în urmă îi spunea rugător taxatoarei de la cinema: „Sunați-o pe mama să vedeți că mă lasă”.
În sală, doar grupuri de preadolescenți care nu păreau să aibă 15 ani și care cunoșteau deja fiecare personaj de pe ecran.
Filmul funcționează clar mult mai bine când știi cine sunt oamenii de pe ecran, pentru că nu-și bate nimeni capul cu construcție de personaje aici.
Pe scurt, zece influenceri sunt aduși de Selly la o cabană izolată sa filmeze noul sezon din Buzz House. Doar ca ajung sa fie vânați și omorâți de niște creaturi (chipăruși), costumate în draci românești.
În universul din film, dar și în viața reală, Buzz House este o emisiune pe YouTube în care influenceri se strâng într-o casă (content house este termenul tehnic) și trec prin diferite probe, într-un fel de reality show. În film sunt aceiași oameni care au participat la ultimul sezon al emisiunii și continuă dinamicile de pe YouTube. Gluma cu Costi Max care se tot oferă să-i care bagajele youtuberiței Cezara, de exemplu, are mai mult sens dacă știi că cei doi s-au tot certat în show-ul de pe YouTube. La fel, moartea din film a TikTokerului Vlad Neamțu, care își trădează prietenii, e mai amuzantă dacă știi că el a fost acuzat de trădare și în reality show.
Au mai fost și o grămadă de cameo-uri de la alți influenceri sau artiști. Eu nu cred că am prins prea multe dintre ele, dar îmi dădeam seama când mai apărea vreunul din reacțiile de „oooo!” din sală. În caz că vă întrebați, cel mai popular pare ca a fost rapperul AlbertNbn, care joacă un polițist.
Altfel, povestea e drăguță și lipsită de miză. Markerii unui film horror sunt în teorie acolo, influenceri mor, e sânge, sunt niște tablouri cu bufnițe și care trase de boi care se vor creepy pe care camera insistă (e ok, nu aflăm vreodată care e treaba cu ele), muzica e „amenințăăătoooaaare”. În realitate, nu e nimic horror la filmul ăsta, morțile sunt complet inocente, nimeni nu riscă să fie traumatizat aici, ceea ce cred că e cel mai înțelept când știi din start că audiența ta va fi formată mai ales din copii.
Partea de comedie stă un pic mai bine în picioare. În sală s-a râs sănătos și la glumele din scenariu și la cele de umor fizic. M-am bucurat că am prins referința cu „[creatoarea de conținut skrl3t] e ca Raven din Teen Titans” și am râs împreună cu sala (how do you do, fellow kids?), dar părea că am fost singura care a reacționat la cea cu Sharpay din High School Musical. Cred că gluma mea preferată rămâne a lui Adrian Elicopter de Luptă care, când aude clasica „a murit folclorul”, răspunde ceva de genul: „Aoleu, condoleanțe. Și era așa de tânăr”. Nimic complicat, onest, pe față. Selly a fost ok, mai ales când avea glume autoironice, iar geaca lui roșu cu alb ar trebui să fie într-un muzeu al cinematografiei românești, non-ironic.
Pentru că povestea avea un ritm ciudat și influencerii mureau pe capete, mintea mea a început să zboare și să caute extra-înțelesuri: e lupta dintre Elicopter și creatura mascată o metaforă a conflictului dintre tradiție și modernitate? Dacă da, pot să fiu în tabăra lui Elicopter? E jocul de zaruri dintre Elicopter și Costi Max o reclama mascată la conceptul de jocuri de noroc? Întrebări care, mă tem, vor rămâne fără răspuns.
Ce a fost în adus în discuție și nu a rămas fără răspuns în sală a fost cantitatea nesimțită de reclame din film, rezumată perfect de băiatul de lângă mine, care a zis, cu un plictis total: „Asta e reclamă, gen”. Pe ecran era mare și în prin plan, pentru a enșpea mia oară, un produs, în cazul ăsta o apă îmbuteliată. Apoi, relația dintre Elicopter și Iorga care au stârnit ropote de aplauze în sală când s-au sărutat.
În naivitatea mea, am crezut că atunci când au sunat ultimele note ale manelei de pe generic și m-am ridicat de pe scaunul din sala de cinema, experiența Buzz House s-a terminat.
Dar nu. După ce am ajuns acasă m-am uitat la tot sezonul Buzz House, pentru că trebuia să înțeleg ce văzusem la film. Apoi la toate live-urile de pe TikTok si YouTube-urile care explicau scandalul dintre Elicopter, Selly și Piticigratis, pe care ți-l explică Dragoș mai jos. Trebuia să înțeleg cine are dreptate (nu Piticigratis, niciodată Piticigratis).
În final, când am urmărit TikTok-ul cu Selly și Elicopter împăcându-se simțeam că am asistat la o meta-narațiune întinsă pe mai multe medii, în care filmul e doar un prim strat. Nu știu dacă recomand experiența.
Scor final: 2,5/5★ pentru film, 4/5★ pentru meta-narațiune. (Oana Filip)
Un film la limita inferioară a acceptabilului, un TikTok legendar
Pentru a vorbi despre Buzz House, trebuie să vorbim iarăși, din nefericire, despre Romina VTM, precedenta colaborare Selly-Vidra-Pitici. Trebuie zis că Buzz House: The Movie nu e Romina VTM. E un film mai bine făcut, mai bine închegat și mai ales fără păcănele. Respect pentru Selly, BRomania și toată compania pentru faptul că au făcut un film de copii fără reclamă la păcănele. Dacă la Romina mai puteai să argumentezi că „nu e, dom’ne, film de copii”, deși peste jumătate din public avea sub 16 ani, aici chiar nu ar fi avut nicio scuză. Sigur, am avut parte de product placement să ne plictisim, dar nu cu păcănele. Pe la început fost o fază dubioasă cu un joc de biliard pe mobil, sunt sigur că dacă scormonesc pe acolo găsesc oferte de golit cardul lui mami și tati de tip loot box, dar, hei, măcar nu-s păcănele și pariuri pe față.
N-o să insist foarte mult pe calitățile artistice ale filmului Buzz House. E undeva pe la limita inferioară a acceptabilului, dar asta e un vârf al excelenței pentru un collab Selly-Vidra-Pitici. Regia e relativ competentă, montajul e, în mare, funcțional (sunt niște faze care te scot complet din film, dar măcar nu e Romina), avem punct de vedere tip fund-de-borcan pentru criminalul nostru, Chipărușul. Scenariul merge, e transparent, dar, na, e o comedie-horror cu tiktokeri, ce vrei? Ai unele glume care rămân în coadă de pește, unde eram convins că o să fie un callback mai târziu, ai multe glume care dau pe lângă dar… merge. Se dau replici și glume oamenilor care știu să le livreze, personajele sunt lipsite aproape total de trăsături definitorii, dar presupun că așa e când lucrezi cu influenkeri care joacă variante exagerate ale lor. Nici actoria nu e execrabilă, ceea ce cred că, în mare, este meritul lui Rolando Matsangos, care le-a fost coach de actorie influenkerilor (și are un rol mic în film). Ai oameni care se pricep să joace un personaj amuzant, precum Costi Max, oameni care știu să fie ei înșiși amuzanți, precum comediantul Drăcea și oameni care sunt personaje amuzante, ca Elicopter. Ăștia aduc râsetele, ăștia au avut replicile funny. Ce mi s-a părut hilar pentru scandalul din jurul filmului (pornit de la scenariu) e că cea mai mare parte a râsului din sală a venit la glume de tip „hopa, a căzut prostul”, la umor de situație sau la dume date de Elicopter cu comuna Budeasa (locul lui de baștină), și nu la glume gândite. Se dă următoarea serie de trei glume din aceeași secvență, într-un interval de 30 de secunde:
„Ajutooor, un tip îmbrăcat ca o copertă Subcarpați m-a legat de copac.” (Nu râde absolut nimeni.)
„Ia-mi-l, du-mi-l și condu-mi-l.” (Se râde sporadic.)
„Ceva… e bine.” (În timp ce Drăcea se uită la o fată și se linge libidinos pe buze. Se râde cel mai tare.)
Dacă faci un film pentru copii trebuie să-ți adaptezi umorul pe ce le place lor. Și lor nu le place Subcarpați.
Publicul. Eu am fost târziu la film, la zece seara, în timpul săptămânii. Sala pe jumătate plină. Nu am prins foarte mulți copii, ca Oana, ci mai degrabă adulți și adolescenți. Toți îmbrăcați în haine Made by Society, Palm Angels și toată panoplia bombardier-core, pe negru, bineînțeles. S-a vorbit în sală tot filmul, s-a filmat, s-a dansat un pic la final pe maneaua de pe credits. Dar nu a fost ca la un prieten care s-a dus la film în weekend pe la prânz, odată cu toți fanii Selly de 12 ani, și pe care l-a instruit plasatoarea: „Dacă e gălăgie pe sală să veniți să ne spuneți!”. Ca un profesor suplinitor la clasa cu copiii-problemă. Interesante au fost reacțiile de după: pe un fundal de satisfacție generală (spre deosebire de cele de după Romina VTM sau Haita de acțiune) am cules următoarele mostre de folclor:
„A fost un film foarte frumos.”
„- Mișto, coae, ce notă îi dați?
- A fost bun.”
„A avut dreptate Selly că e cel mai bun film al lui.”
Dar și:
„Frumos la film, nu mai vin niciodată.”
Și poate cel mai important:
„Oricum, căcat, juma' din scenele alea, toate alea mai bune, au fost pe Tiktok”
Apropo de Tiktok.
La fel ca Oana mai sus, și eu mă așteptam ca văzutul filmului să fie sfârșitul aventurii mele cu Buzz House. Dar iată că nu, căci undeva pe weekend s-au rupt zăgazurile dramei și echipa filmului a început să se taie live, în văzul a sute de mii de oameni. Personaje importante mai departe sunt patru. Selly, producerul și vedeta filmului, băiatul acela craiovean cu păreri despre educație, cel care a investit o bună parte din milionul de euro care a intrat în filmul Buzz House. Adrian Elicopter de Luptă, vedetă de Tiktok, absolvent de școală de poliție și primus inter parii în Budeasa sa natală. Iorga, altă vedetă de Tiktok cunoscută pentru atitudinea sa de fată dură și pentru unghiile stil wolverine. Și nu în ultimul rând, Radu „Piticigratis” Alexandru, scenaristul Buzz House (și Romina VTM) eternul troll edgy al internetului românesc.
O să încerc să reduc drama la minim, să stick to the facts cum zice americanul, ca să nu intrăm pe nișa Click! sau blogul lui Zoso. Noi aici facem cultură, da?
Totul a început când Adrian Elicopter de Luptă s-a dus pe un livestream să se plângă de bani și de film, să insinueze că a muncit din greu la film și acum nu i se dau banii cuveniți. Aparent, scandalul începuse deja, când Adrian se luase la bătaie cu niște prieteni de-ai lui Selly la o petrecere și fusese trimis în exil de craioveanul meu și camarila Global. Sau chiar înainte, când Iorga, care pare că a trecut printr-o serie de experiențe nasoale de hărțuire cu patronul pensiunii unde se filma Buzz House (show-ul de YouTube, nu filmul) nu a fost protejată de Selly și echipa de producție. Dar „drama” a început pe bune în acel stream, când Adrian a zis că el a băgat 70% din glume în film, că dacă nu zicea el cu Budeasa nu mai râdea nimeni și că merită mai mult decât ce primește. Piticigratis, în stilu-i caracteristic, a luat poziție „la cald” față de această lăcheală și a zis că și el e responsabil de băgat 300% în mama lui Adrian.
Vă spun sincer că am crezut că e marketing toată drama până aici. Există această idee (falsă, din punctul meu de vedere) că nu există publicitate negativă, doar publicitate. Credeam sincer că Selly și cu Elicopter au pus-o de scandal la ‘șto și Pitici a luat-o în serios.
Dar lucrurile se precipită. Elicopter îi trimite lui Pitici mesaje de genul: „Nu vei mai lucra în această industrie vroedată!”. Pitici cunoaște bine genul ăsta de text, i se tot zice asta de când o făcea pe artista Loredana Groza „c*rvă intergalactică”. Selly e absent, așa că drama continuă. Se iau poziții, se scot texte din 2011 ale lui Radu Alexandru despre cum vrea el să agreseze sexual tinere. Adrian cel Elicopter devine Andrei cel Pleș și ne vorbește de Minima Moralia. Trapperița Erika Isac (și ea actriță-n Buzz House) ia poziție anti-viol (e feministă) și dă tag la poliție. Bloggerul Zoso ia poziție pro-pamflet și anti-Erika (iubește libertatea de exprimare!). Iorga zice ce nașpa a fost la Buzz House (emisiunea), cum era să fie agresată sexual pe bune, nu în pamflet, de o altă persoană. Piticigratis, autoproclamat „cel mai moral om din lume”, invocă paralele cu Liviu Rebreanu. Să-l cancelăm pe Ion înaintea lui! Din nefericire, Pitici nu este Scriitor, doar un umil scenarist, aici e problema. Dacă ar fi publicat textul într-o antologie de povestiri cu personaj comun, nu pe blog, s-ar fi aliniat lumea literară în spatele său, ca să-i explice Erikăi Isac diferența dintre scriitor, narator și violator. Dar destul despre literatură că-i plictisitoare, Adrian și Iorga promit noi dezvăluiri!
Toate ajung la apogeu într-un Tiktok legendar, urmărit în direct de peste 100.000 de oameni, în care Selly se ceartă cu Adrian pe subiect, în timp ce privitorii donează ca să-i pună unuia sau altuia mustață și pălărie de cowboy. Five Gang Gang!
Acum, în fundal, trebuie să înțelegem câteva lucruri. Genul ăsta de filme, după cum zicea un prieten, nu se fac fără contracte beton. Și se apropia rapid riscul de „o dați în avocați, nu mai sunteți băieți”, vorba clasicilor hip-hop La Familia. Să nu mai zicem că Adrian vrea să mai aibă treabă cu Global Records, iar Selly are un festival în derulare și un al doilea mult mai mare, Beach Please, în coacere. E ca în Nașul, e mai bine când e pace.
Dar la fel ca în Nașul, se mai mitraliază câte un Sonny. Ei, Sonny-ul nostru e Radu Alexandru. Deja din live-ul pe Tiktok Selly se dezicea de textele „nu doar revoltătoare, ci de-a dreptul periculoase” ale lui Piticigratis. Vidra Productions, co-producătoriii filmului și fieful lui Matei Dima, zis BRomania, poate cel mai bun prieten al lui Pitici din industrie, dă un comunicat (pe insta stories, cum altfel) în care se dezic la rândul lor de Radu Alexandru și zic că o să înceteze colaborarea cu el. Între timp, Adrian Elicopter donează bani pe la diverse cauze anti-abuz (pentru că e băiat bun, nu ca alții…) și Iorga îi face doxxing lui Pitici (adică dezvăluie detalii din viața lui personală; ceva absolut reprobabil, de care nu văd să fi zis cineva ceva).
Deznodământul e o împăcare dureroasă, vizibil inconfortabilă, de tip „friendship regain with Mudasir” pe instagram și mazilirea (oricât de temporară se preconizează a fi) a lui Pitici din grațiile concernului Vidra-Selly-Global. Filmele și festivalurile trebuie să curgă-n continuare. Moara de content pentru copii trebuie să macine mai departe cringe-ul în praf de aur. Eu unul sunt prea bătrân pentru toate astea dar, hei, nu sunt în publicul țintă.
Scor final: 2,5/5★ pentru film, 3,5/5★ pentru dramă. (Dragoș C. Costache)
