Amazonul a mai ars și în alți ani, în sezonul uscat, în general din cauza agriculturii cu pârloaga, care prevede tăierea și incendierea (ilegală) a pădurilor. Anul acesta, însă, incendiile au sporit, iar planeta întreagă a început să-și dea seama că riscă să piardă principalul „plămân verde”. Toni Marques, scriitor și jurnalist brazilian, se uită la cauzele politice, neadevărurile și manipularea din spatele tragediei ecologice.
Cine e de vină când partidele scapă total de sub control? E o întrebare bună, dintr-o veche melodie new wave. Toate melodiile new wave sunt vechi, dar întrebarea rămâne aceeași, indiferent de ce se întâmplă la ora actuală în Brazilia. Anchetatorii disecă apelul fermierilor și/sau al cherestegiilor pentru agricultură cu pârloaga, care e posibil sa nu să aibă de a face cu actualele incendii din pădurile amazoniene. Poate că vorbim despre incendii scăpate de sub control sau poate că președintele Braziliei a avut dreptate când a afirmat că ONG-urile pentru salvarea pădurilor tropicale au devenit piromane, când li s-au pus în față subvențiile guvernamentale. Poate chiar și ministra agriculturii are dreptate, când spune că pădurea tropicală, ca o economie liberală, se va reface în mod natural, așa că pădurea tropicală n-are nevoie de nicio reîmpădurire sau realocare bugetară.
Sau poate că președintele vede ceea ce nu mai vede nimeni altcineva. Același președinte care a susținut un comentariu postat de un fan pe o rețea de socializare, care compara vârsta lui Michelle Macron cu cea a soției lui Bolsonaro. Președintele a calificat mâna de ajutor de 20 de milioane de dolari americani, promisă de țările membre G7, drept „pomană”. E foarte posibil să fie o pomană, dar se prefigurează un blocaj guvernamental, după cum sugerează bugetul federal al Braziliei pe 2020.
E vorba strict despre confruntări, confruntări neinformate și necioplite. Ministrul său de externe pare neinformat, cel puțin atunci când scrie despre actualul președinte al Statelor Unite. În 2017, ministrul Ernesto Araújo a scris un articol, „Trump și Occidentul”, în care spune: „[Donald] Trump vorbește despre Dumnezeu și nimic nu e mai jignitor pentru omul postmodern, care l-a ucis de mult pe Dumnezeu.” Trump mai vorbește și despre apucatul femeilor „de păsărică”, nu? Iar necioplit pare să fie unul dintre fiii președintelui. Președintele și-a numit unul dintre fii ambasador al Braziliei în Statele Unite. Eduardo Bolsonaro, care spune că experiența de a întoarce burgeri pe grătar în timp ce învăța engleza în State i-a conferit cunoștințe despre America, a declarat de curând pe Internet că studiază ca să treacă prin audierea de confirmare din Senat. Eduardo a postat pe Twitter că studiile sale includ date despre declararea independenței Braziliei față de Portugalia, „trecând prin Leopoldina, Bonifácio și Prințesa Isabel.” Nu-i nicio problemă cu rolurile jucate de Prințesa Leopoldina și José Bonifácio în mișcarea de independență, numai că, în 1822, Isabel nu era nici măcar bebeluș. Nici tatăl Isabelei nu era, pentru că s-a născut în 1825. Când cineva i-a răspuns la postare ca să-l confrunte cu datele, Eduardo Bolsonaro a făcut implozie nucleară: „Probabil că-i încă un măgar cu o diplomă pe perete, despre care crede că e sinonimă cu cunoașterea.”
Partidele braziliene de stânga datorează totul doctrinelor marxiste și post-marxiste, de la sindicalism la politici identitare. Acum a sosit vremea dreptei internaționale în Brazilia, când extremiștii de dreapta, printre care și președintele însuși, disprețuiesc știința ca fiind un crez marxist, în situațiile în care știința nu le confirmă credințele. Totul e mânjit de ideologia de stânga, de la sistemul public de învățământ, până la capitalismul sustenabil, după cum consideră acesta și unii dintre membrii-cheie ai guvernului său. Bolsonaro e președintele conform căruia Curtea Supremă a Braziliei trebuie să împartă justiție evanghelică. Dar cum ar fi, să zicem, o justiție atee, o justiție Umbanda?
Asta înseamnă că incendiile din pădurile tropicale sunt mai greu de gestionat astăzi. Președintele crede că popoarele braziliene indigene sunt protejate excesiv, incluzând aici și pământurile lor ancestrale din pădurile tropicale. Îi displac radarele care limitează viteza pe drumurile federale. Încă din prima zi de mandat a depus în Congres nu unul sau două decrete executive cu privire la armele de foc, ci șapte. În viziunea lui, Brazilia pare să fie o combinație dintre abordarea republicanilor americani pentru dereglementare, poziția de autocontrol a scandinavilor și standardele educaționale ale sud-coreenilor. Această țară-Frankenstein se bucură de excelența în inginerie a Germaniei, o creștere a PIB-ului ca-n China, facilitățile de salubritate ale Elveției, rata de sinucideri a Monacului, nivelul de corupție din Danemarca și păduri ca-n grădina Raiului.
Traducere din limba engleză de Ioana Pelehatăi.
Fotografii de Luiza Vasiliu.
