„În fiecare dimineață te întrebi cum ar fi mai bine să-ți porți ghiozdanul: pe un singur umăr sau pe amândoi? Cum să fie pantalonii? Mai lălâi sau nu? Ce încălțări să-ți iei? Cu cine să te duci la școală? Câți alții aveau să…?”, iar confesiunea se oprește la fel de brusc cum a început. Povestitorul este Ta-Nehishi Coates, unul dintre cei mai vizibili ziariști de culoare din America. Mica relatare a experiențelor copilăriei sale îi va suna ciudat de familiar oricui a fost numit „ciudat” la școală. Foarte ușor s-ar putea regăsi în ea un tânăr rom de pe la noi și cât de curând se vor regăsi – constituțional! - în ea familiile monoparentale sau cele gay cărora statul român le poate încasa taxele, dar nu le poate legifera drepturile civile.
Ce legătură au toate acestea cu un album de muzică pop? Păi au: v-aș trimite un pic înapoi la Limonada lui Beyoncé, un album bine intenționat și (extrem de) bine promovat, dar parcă nu destul de riscant, de curajos. Freetown Sound, al numitului Dev Hynes (nume de scenă: Blood Orange) e mai aproape de ceea ce-ar fi trebuit să fie Lemonade: intens personal, dar fără s-o dea în bârfeală, extrem de familiar (Michael Jackson+Prince+Stevie Wonder+Lionel Richie), însă individualizat și ieșit din comun, inegal și (câteodată) nehotărât, dar cât se poate de sincer și de proaspăt.
Nu e o întâmplare că Dev Hynes (britanic autoexilat în State, al cărui tată provine din Sierra Leone – Freetown Sound deci, aha!) livrează un album eminamente politic sub forma unei confesiuni de aproximativ o oră: omul știe că viața personală este – vrei, nu vrei – politică. Nici gay, nici straight, după propria-i mărturisire, Dev Hynes se definește mai degrabă prin apetitul pentru funk-ul și R&B-ul de sorginte optzecistă, prin excursii camp/kitsch riscante (nu m-am hotărât încă dacă excesul de saxofon de cămin cultural îmi gâdilă sau îmi zgârie urechile) și prin asumarea fără rest a statutului său de minoritar („Lemme tell you what it’s all about/A skin not considered equal/A meteor has more right than my people” – un sample De la Soul pe care l-am regăsit, extaziat, spre finalul „Freetown Sound”).
Atunci când calimera iese, iese de-a dreptul spectaculos: „Best to you” dă ture staccato în jurul unei fundații edificate de-un violoncel discret și de-o voce feminină seducătoare (Lorely Rodriguez, mai cunoscută drept Empress Of). „E.V.P.” pornește cu patru-cinci secunde de coarde disonante, după care se-aruncă într-o discăreală de neon à la Nile Rodgers: versurile se-nșiră monoton („Two step in the cut/Spotlights in the cut/Chances are you never saw/What made you who you are”), dar atunci când nimeni altcineva decât Debbie Harry - Blondie, anyone? - prefațează refrenul cântecul atinge niveluri imposibile de coolness. „Hadron Collider” o reactivează în cheie melancolică pe Nelly Furtado (!?), în vreme ce „Hands Up” – bas fără ostentație, clape new wave-ish, un solo neașteptat de chitară – e, din punctul meu de vedere, bijuteria coroanei: mantra îngrijorată a acestui cântec („Are you OK?”) îți electrocutează creierii de fiecare dată când afli că a ars un club în România cu oamenii înăuntru sau că un descreierat s-a apucat să tragă la întâmplare în Orlando: nici n-am apucat să închei fraza și tocmai ce-am aflat că cineva a deschis focul într-un club din Fort Myers, în Florida.
Atent însă în șapte mii de locuri deodată, Dev Hynes s-ar putea să fi împletit un covor prea pestriț pentru unele gusturi: slalomul constant printre stiluri, bucățile de documentar strecurate printre cântece, temele reluate insistent de-a lungul întregului album și unele versuri scrise parcă prea pe grabă riscă să sune repetitiv și/sau obositor după o jumătate de oră. Basculante de reverb acoperă când și când voci foarte interesante. Afectarea optzecistă ar putea, de asemenea, să-i țină departe pe cei care-au reținut din acea epocă doar umerii falși ai sacourilor și coafurile tapate în etaje. După cum spuneam, nimeni nu poate pune la îndoială sinceritatea din Freetown Sound, dar nici olecuță de disciplină n-a omorât pe nimeni.
Foto main: detaliu Freetown Sound
