Imaginați-vă că ajungeți, de pildă, la Muzeul Nicolae Grigorescu și-n loc să vă mijiți ochii la fonturile mici cu explicații, Carele cu boi ar lua-o la goană. Pentru câteva minute, aproape c-ați simți cum se ridică praful pe drumurile de acum 117 ani, ați auzi huruitul roților și parcă, dintr-o dată, pictura iese din rama ei prăfuită. Nu, n-am avut o fantasmă, dar după ce am fost la Museum Rocket, unde, pentru prima dată în Europa, startup-urile și-au dat întâlnire cu muzeele, coeficientul meu de speranță că astfel de lucruri ne așteaptă după colț a crescut simțitor. Vă dați seama câte milioane de tablouri, sculpturi, relicve arheologice & tehnice, câte straturi de istorie din depozitul uriaș al lumii ar prinde viață dacă muzeele și-ar updata felul de a vorbi cu noi, vizitatorii nedezlipiți de ecrane?
„Oamenii de azi sunt obișnuiți cu gratificarea imediată. Toți vrem ca totul să fie disponibil oricând, oriunde” spune Martijn Pronk, de la Rijksmuseum. Lui Pronk i-a luat zece ani să-i convingă pe cei de la celebrul muzeu din Amsterdam că a venit timpul ca lucrările din colecția instituției să fie deschise către oameni. „Autoritatea tradițională s-a schimbat, de la profesori, la medici, până la muzee. Trebuie să înțelegem că nu mai suntem marea autoritate a bunului gust”, crede olandezul, director al departamentului de media digitale de la Rijks. Așa că nu s-a lăsat până nu a digitalizat 200.000 de lucrări, pe care le-a pus la dispoziția oricui, prin Rijksstudio. Studioul ăsta virtual e un mare loc de joacă și cunoaștere, unde poți intra în măruntaiele tablourilor care te-au pus pe gânduri, unde cu câteva clicuri poți să-ți faci propriul colțișor de curiozități și fetișuri artistice. Un spațiu de care vizitatorii s-au bucurat din plin: 22 de milioane de accesări, 3,2 milioane de imagini cu opere de artă downloadate și multe alte cifre de proporții. „De ce muzeele au nevoie de o strategie digitală? Pentru că digital înseamnă viață reală”, spune Pronk.
Și Rocket Museum, evenimentul care a adus la București inițiative mici din domeniul noilor tehnologii și reprezentanți ai multor muzee din lume, chiar asta arată: că e timpul ca muzeul, ca instituție, să vorbească altă limbă. Cea a lui Homo connectatus, mereu împărțit în și pe ecrane, obișnuit să ia cu el acasă probele - tranzitorii - ale experiențelor lui; un selfie cu Monalisa, o reproducere din Van Gogh, un wallpaper cu Sagrada Familia. Altfel, muzeele care nu fac pactul cu prezentul, au pierdut bătălia.
Dintre experimentele care încearcă să revoluționeze modul în care interacționăm cu arta expusă în muzee, am selectat cinci aplicații pe care le-am descoperit prin We Are Museums (rețeaua europeană digitală pentru muzee). Cât să ne facem o idee despre cum ar putea arăta, în România și aiurea, o vizită la muzeu.
Refrakt
Aplicație de realitate augmentată, disponibilă la download gratuit pentru iPhone și iPad
Carla Streckwall și Alexander Govoni, studenți ai Universității de Arte din Berlin, au hackuit 82 de lucrări de la Gemäldegalerie, unde se află cea mai bogată selecție de pictură a muzeelor de stat din capitala germană. Au făcut asta printr-o aplicație de realitate augmentată care, odată instalată pe telefon sau pe tabletă, animă tablourile. Văzute prin ecran, pânzele pictate își iau zborul sau clipocesc în noi culori psihedelice, fustele vaporoase ale Madonnelor încep să fluture fantomatic, personajele amorțite de secole își dezmorțesc virtual oasele. Vă puteți face o idee folosind aplicația pentru lucrările selectate aici.
Toate intervențiile de grafică și animație au fost făcute de artiști fără știrea Galeriei, iar lansarea aplicației a fost, de fapt, o expoziție de gherilă. Forma asta de hacking creativ reflectă foarte bine filosofia Refrakt: „De-asta avem și steagul ăsta de pirați”, îmi spune Carla despre logoul lor cu cadrane suprapuse. Fiindcă aplicația lor anumează simbolic monopolul muzeului asupra imaginii, pe care o eliberează publicului. „Aplicația chiar te face să te uiți la picturi și cel mai bine au arătat asta copiii, care, dacă la început erau foarte plictisiți când auzeau de tablouri, deveneau foarte interesați când vedeau ce face Refrakt.”
UNICAT Augmented Art
Aplicație de realitate augmentată, disponibilă la download gratuit pentru Android și iOS
Nu e nevoie să ajungeți la Berlin ca să testați efectul realității augmentate asupra artei. E de-ajuns să fiți cu ochii pe Unicat, agenția de artă contemporană deschisă de Elvira Lupșa. „Scopul meu principal este ca arta contemporană sa fie mult mai vizibilă, in locurile cele mai neașteptate. Publicul să nu trebuiască să se ducă în mod voit sa vada arta, și să vină arta la ei,” spune Elvira, care, La Museum Rocket, a lansat pilotul aplicației UNICAT Augmented Art. Aplicația, disponibilă momentan pentru Android și iOS, e rezultatul colaborării dintre agenție, Augmented Space Agency, patru artiști vizuali - Dan Badea, Ioana Nicoară, Dominic Virtosu și Bogdan Drăghici - și Lenovo ThinkTank P40.
Odată instalată, aplicația animă trei lucrări de artă din colecția Unicat. De exemplu, scoate ca din pământ dintr-un nor un cal albastru - restul intervențiilor vă propun să le descoperiți cu aplicația, folosind-o direct pe ecran sau printându-vă cele trei lucrări: Laundry II de Dan Badea, Rufi de Ioana Nicoară și Why Don’t You Play for a While a lui Dominic Virtosu.
Newzeum
Ghid de buzunar pentru muzeele și galeriile de artă din România, disponibil perintr-o aplicație ce poate fi testată în variantă beta
Chiar celui mai pasionat muzeofil i-ar da de furcă orientarea printre muzeele și galeriile de artă românești: multe instituții au site-ul greoaie, unde informația e prezentată adesea user unfriendly și care exclud cu mare artă interactivitatea. Newzeum, aplicație dezvoltată de patru tineri români, e gândită tocmai ca un instrument care să ușureze procesul de orientare. Așteptăm să și fie folosită cu încredere de muzeele din România.
Magnetique VR
Aplicație pentru bandă desenată în realitatea virtuală, disponibilă la download gratuit pentru iPhone și Android
Italienii de la Oniride au avut terenul de joacă perfect pentru a testa multe drumuri pe care tehnologia și arta/istoria pot merge împreună: Roma, oraș ca un muzeu în aer liber. Au dezvoltat, printre altele, o aplicație pentru un tur virtual al Mausoleului Elenei, construit de Constantin cel Mare, și un proiect de realitate virtuală care permite utilizatorilor să se plimbe prin Noaptea înstelată a lui Van Gogh. Anul trecut, au lansat Magnetique VR, prima bandă desenată din lume realizată cu tehnologia realității virtuale. Dacă aveți o cască Oculus Rift, vă puteți instala aplicația, pentru un indiciu despre cum ar putea arăta comics-urile când băile de realitate virtuală va fi la fel de populară cum e azi nesfârșitul scroll pe Facebook.
