În prezent, există mai mult de 800.000 de podcasturi în întreaga lume, cu 30 de milioane de episoade. Unele sunt producții mici, realizate în bucătărie cu un microfon de câteva zeci de dolari, altele înghit sute de mii de euro. Sunt atât de diferite între ele, încât e greu să accepți că fac parte din aceeași familie. Dar dacă e ceva audio și îl poți poți asculta pe net, e podcast.
În SUA, 51% din populație a ascultat un podcast. În România, nu avem date despre numărul de ascultători, însă judecând după cifrele de pe Soundcloud ale producțiilor autohtone, sunt cam câteva mii de ascultători de episod. E o piață mică, dar apar tot mai multe materiale bune și aici. Colega noastră Andra Matzal a lansat recent primul episod al unei serii despre cum au trăit copiii Revoluția română, jurnaliștii de la Inclusiv au publicat anul acesta o serie despre corupția în sănătate, iar Pe Bune, cel mai premiat podcast de la noi, realizat de Andreea Vrabie, a continuat să producă episoade valoroase.
Am selectat câteva dintre podcasturile noastre preferate pe anul ăsta. Cele mai multe sunt lansate chiar în 2019, altele sunt episoade de anul ăsta din cadrul unor producții mai vechi. Vă dorim ascultare frumoasă!
1. 1619, o serie audio New York Times
1619 explorează cei 400 de ani de când a început sclavia în America și, odată cu asta, 400 de ani de alcătuire a unei societăți pe care o dăm astăzi drept exemplu de democrație (spoiler: lucrurile sunt mult mai complicate de-atât). 1619 e probabil singurul produs jurnalistic de anul ăsta care mi-a dat complet peste cap felul în care mă uitam la o bucată de timp și de istorie. Pentru că știe să lege perfect prezentul de trecut, pentru că face apel la un arsenal de cercetători, prozatori, poeți, pentru că poate construi narațiuni semnificative pentru lumea în care trăim azi, pentru că trece dincolo de suprafața lucrurilor știute, până-n miezul lor. De la felul în care lupta pentru drepturile persoanelor de culoare a deschis calea pentru revendicarea drepturilor altor minorități și consolidarea principiilor democratice, până la lupta pentru acces egal la servicii de sănătate, trecând prin segregare, războaie civile, acte de cruzime și nedreptate, proprietate și profit în industria bumbacului sau discriminare de stat care durează și astăzi.
Genul de podcast pe care vrei să-l mai asculți o dată, pentru că prima oară mai mult ai stat cu gura căscată de uimire și n-ai apucat să reții chiar tot. (Luiza Vasiliu)
2. Dolly Parton’s America, produs de WNYC
Podcastul meu preferat de anul acesta, care mi-a fost și mie recomandat acum câteva luni, e o serie audio despre Dolly Parton, realizată de către Jad Abumrad, de la Radiolab. Nu e o odă adusă acesteia, deci nu trebuie să vă placă muzica ei neapărat (dar la final sunt șanse mari să-i căutați cântecele pe Youtube și să le ascultați cu altfel de atenție). Așa cum sugerează și titlul, povestea lui Dolly e povestea Americii sau a felului în care femeile au trăit în SUA din anii ‘60 încoace. De exemplu, în primul episod „Sad Ass Songs”, afli cum în zona Munților Apalași, în Tennessee, pe unde a crescut Dolly, exista tradiția unor balade despre crimă. Cântate de bărbați, acestea descriau scene brutale de ucidere a femeilor și erau parte din repertoriul local. Dolly a preluat câteva astfel de balade, dar le-a cântat din perspectiva femeilor.
Ascultând podcastul îți dai seama că dincolo de toate rolurile care i-au fost atribuite, Dolly Parton e o compozitoare extraordinar de talentată și prolifică, poate una dintre cele mai bune compozitoare ale Americii contemporane. Dar înțelegi și cât de mult s-a adaptat, a înghițit în sec și s-a supus pentru a putea să facă muzică și să se remarce într-o societate în care femeile erau văzute mai mult ca un ornament. (Diana Meseșan)
3. Giant, produs de Spotify
Podcasturile mele preferate dezvăluie adevăruri despre oameni, prin povești care răsar de unde nu m-aș fi așteptat vreodată. Una dintre poveștile astea, arhetipală cumva, e cea pe care o spune orice meci de fotbal: se înfruntă două forțe într-o luptă tensionată, iar, în cazurile cu adevărat frumoase, fiecare e susținută de explozii de energie, povestea e punctată de răsturnări spectaculoase de situație și, la final, deznodământul e clar. Se împart apele între cei care au învins și cei înfrânți, dar ambele tabere pleacă de pe câmpul de luptă știind că au dat tot ce-i mai bun din ele.
Podcastul Giant, co-produs de revista trimestrială MUNDIAL (pe care o găsiți și la noi, la Dispozitiv Books), spune poveștile din spatele unor astfel de povești. Poveștile alea lungi, relatate la rece, dar încălzite adesea de jarul nostalgiei. Episoadele vorbesc despre „cele șapte magnifice” (șapte jucătoare de fotbal, câte una de la fiecare Campionat Mondial din 1991 încoace), despre cum a obținut fantastica echipă a Nigeriei medalia de aur la Jocurile Olimpice din 1996, despre rivalitatea legendară dintre Man U și Arsenal și despre nașterea „supereroului” Ronaldo. Documentarul audio în șase părți călătorește până la o fermă de cai din Atlanta, se rătăcește prin cârciumi în Wimbledon, se plimbă prin Lagos, Los Angeles și la cercul polar.
Ce reușește podcastul ăsta să surprindă e fix esența motivului pentru care, acum vreo doi ani, fotbalul a reintrat tiptil în viața mea. Nu știu să-i spun pe nume motivului, dar are legătură cu zilele alea când mergi la câte un meci însorit sau îngheți în ploaie în peluză, când cânți până rămâi fără glas sau când stai la nesfârșite beri lângă stadion. Dacă e, totuși, să-i dau o definiție, cred că i-aș spune lipici uman, făcut din apropiere, entuziasm și pasiune. Și niște fotbal. (Ioana Pelehatăi)
4. J.O.M.O, o poveste audio produsă de Thomas J. Indge și găzduită de Christina Crook
Prima oară am auzit de bucuria de a rata ceva (Joy of Missing Out) după o conversație cu o prietenă, în care ne dezbăteam nevoia din ce în ce mai mare de a ne retrage, în timpul liber, în locuințele noastre. Să fie de vină noul prefix al vârstei, care schimbă percepții și stiluri de viață, sau un val de mizantropie? Nevoia noastră de un răspuns a fost întâmpinată de motoarele de căutare ale internetului: facem parte dintr-un fenomen care, în alte țări, e privit ca o formă de grijă de sine: bucuria de a te adăposti în spațiul privat și a face lucruri numai pentru tine. Despre el s-au scris câteva cărți și i s-a dedicat acest podcast pe care vi-l recomand. Numele acestui fenomen e o reacție la un altul: frica de a rata ceva: un eveniment socio-cultural, o petrecere, o întâlnire, a căror importanță este îngroșată de modul în care folosim rețelele de socializare. Podcastul realizat de Christina Crook, care a scris despre subiect, ne propune să ne uităm cu mai multă libertate de gândire la stilurile noastre de viață și să revendicăm ideea de timp liber ca timp al cunoașterii de sine. (Venera Dimulescu)
5. Last Days of August, o serie de Jon Ronson de la Audible
Cel mai nou podcast al lui Jon Ronson, unul dintre jurnaliștii pe care-i urmăresc cu atenție, fiindcă e mereu pe urmele unor subiecte excelente, pornește de la moartea unei actrițe de filme porno. August Ames (pe numele ei adevărat Mercedes Grabowski) s-a sinucis în 2017, când avea 23 de ani, după ce a fost ținta unei rafale de cyberbullying. Investigațiile lui Ronson scot, însă, la iveală, o poveste cu mult mai multe nuanțe întunecate. O poveste despre abuzuri sexuale și cum sunt ele ignorate în industria XXX, despre suferință psihică și manipulare. Deși ar avea toate datele, The Last Days of August nu e, însă, un podcast din familia true crime. În șase episoade de câte jumătate de oră, Ronson, cu empatia și simțul lui ascuțit pentru investigații, nu face doar un portret emoționant al lui August, reconstituit din mărturii și interviuri, ci și o analiză a relațiilor de putere în care sunt prinse multe dintre femeile din lumea filmelor pentru adulți. La fel ca în The Butterfly Effect, podcastul de acum doi ani, și în The Last Days of August, Ronson vrea să înțeleagă ce se întâmplă azi, dincolo de tabuuri și clișee, în lumea filmelor porno și care e prețul de multe ori ascuns pe care-l plătesc cei din industria fantasmelor. Merge ascultat la pachet cu Umilirea publică în epoca internetului, cartea lui Ronson pe care am tradus-o în 2017 și pe care cred că ar trebui s-o citească fiecare cetățean al internetului. (Andra Matzal)
6. The Daily - The New York Times
Știam de ceva vreme de The Daily, dar abia din vară am început să-l ascult constant. Eram într-un moment în care căutam un podcast despre evenimente la zi și care să mă ajute să înțeleg ce se mai întâmplă în politica americană & în lume. Și a venit la fix.
Lansat în 2017 ca un experiment, The Daily a devenit imediat un fenomen cu milioane de ascultători și care deschide un nou capitol în jurnalismul făcut de The NY Times (vezi și The Weekly) Schema e următoarea: Michael Barbaro, gazda emisiunii, invită diverși colegi de redacție și discută cu ei pe marginea unor subiecte pe care aceștia le documentează: de la campania electorală din 2020 și procedura demiterii lui Trump până la protestele din Hong Kong și cele din Chile. Într-o lume în care informațiile dau năvală peste noi, e destul de greu să te orientezi și să procesezi știrile, mai ales în cazul unor teme complicate. Și cred că tocmai de aia The Daily are un succes atât de mare: poți să asculți niște jurnaliști extraordinari cum vorbesc pe îndelete și claritate despre subiecte pe care le urmăresc luni și ani de zile și cum extrag esențialul dintr-un hățiș de informații. Un mare merit îl are Barbaro care știe să despice totul cu calm și să-i facă pe interlocutorii lui să facă lumină acolo unde e ceva neclar.
Pe lângă dozele zilnice, recomand mai toate episoadele din ultimele săptămâni în care se vorbește despre audierile pentru destituirea lui Trump, dar și seria de portrete dedicate candidaților democrați. (Ionuț Sociu)
