Într-o lume în care suntem bombardați constant cu torenți de informație și zeci de mailuri pe zi, cine-ar fi crezut că ne-am abona voluntar să primim încă niște mailuri în plus pe săptămână, cu încă niște informații? Cu doar câțiva ani în urmă, ideea de newsletter părea teribil de depășită - însă publicul a demonstrat că experții care cântau prohodul știrilor primite prin email s-au înșelat. În 2020, la nivel global, 16% dintre cititori aleg să consume informația astfel, iar unele publicații consideră că „newsletterele ar putea fi singura salvare a jurnalismului”.
Genul e pe val și la noi: săptămâna aceasta, colegele de la DOR au aniversat un an de buletin informativ zilnic (luni-vineri) cu „Concentrat”, o idee născută în plin lockdown. Cu două săptămâni în urmă, la aniversarea a cinci ani de Scena9, am lansat și noi „Recomandata S9”, care-ți aduce în fiecare joi dimineață conținut ales pe sprânceană de redacție, vești din lumea culturală și povești de making-of ale materialelor noastre. (Poți citi aici prima recomandată specială de 5 ani de Scena9 și aici pe a doua. Ne-am bucura să te și abonezi.)
Ca să marcăm momentul, am invitat colegii de redacție, plus prieteni din domeniu, care păstoresc newslettere, să ne spună ce citesc și la ce merită să te abonezi și tu. Citește mai departe: avem cu știință&tehnologie, cultură&societate, știri&fake news. Avem cu de toate, sigur găsești și tu ceva la care să dai subscribe.
Andra Matzal (Scena9)
Savantgarde, ocolul lumii într-un mix de știință, arte & viață, creat de jurnalistul Marius Cosmeanu & Combridge
De la o vreme mi-am impus o dietă informațională, așa că am lăsat-o mai moale cu știrile. Una dintre sursele de încredere pe care le-am păstrat e Savantgarde, un digest în care Marius Cosmeanu recompune-n fiecare vineri câte un mic puzzle al lumii. Pornește din știință & tech, de la ultimele vești despre singularitate și neurocercetători care fugăresc gânduri prin creier sau particule prin univers, trece prin mersul societății și al orașelor, ajunge la artele de la noi și de aiurea. Îmi plac diversitatea și umorul care încap în Savantgarde, deși e un newsletter care nu se lungește la vorbă.
Misreport, un update săptămânal despre dezinformare, de la jurnalista Codruța Simina & Rubrika
Misreport n-are cum să lipsească din kit-ul de supraviețuire digitală. Dac-ar fi după mine, i-aș abona pe toți la newsletterul ăsta, fiindcă dezinformarea ia continuu forme noi și se strecoară din ce în ce mai adânc în toate crăpăturile vieții. În fiecare săptămână, Codruța Simina adună cele mai importante știri despre știri false care se răspândesc zglobii, despre efectele lor imediate ori cumulate, despre încercările de a verifica și dezminți folclorul dezinformării, despre tehnologiile și politicile prin care societatea încearcă să facă față mutanților informaționali.
💌
Codruța Simina (Misreport/PressOne)
Citesc newslettere din două motive: unul e că am ajuns să am încredere în doi-trei „curatori” de conținut, altul e că îmi place să explorez stilul și să înțeleg cum au ajuns la acea formulă de conținut.
Nieman Lab - cred că e primul newsletter pe care am început să-l citesc constant, acum vreo 8-9 ani, pentru că îmi dă o perspectivă asupra a ce să mă aștept în viitor, în presă.
The Conversation - pentru că mereu găsesc cel puțin un subiect interesant - de pildă, spanacul care „trimite” mail sau fluturii cu un comportament gelos :) - în spatele căruia stă o cercetare științifică.
Citesc în fiecare zi, dimineața, Revista Pressei, newsletter-ul PressOne, și fac asta de când a apărut, pentru că îmi dă exact știrile zilei și materialele cele mai relevante. Citesc, când am timp, și newsletter-ul In the News, scris de Bianca Oanea, pentru că, well, are stil :)
Am citit o vreme The Browser, dar n-am reușit să țin pasul cu el, însă îl recomand pentru cine caută povești scrise bine și care te pun în fața unor realități la care, altfel, cel mai probabil nu te-ai fi gândit. Citeam și Pe la 8, newsletter-ul lui Mihnea Dumitru, pentru că avea abordarea aia SciFi, și-mi plăcea. Din păcate s-a dus acolo unde se duc newsletterele să facă audiență cu îngerii. Păcat!
💌
Vlad Odobescu (Scena9)
Civilization, o scrisoare despre tehnologie și omenire
Nu găsesc o descriere mai potrivită a newsletterului decât subtitlul dat de autorul său, Victor Kapra: „Filosofii relaxate despre hi-tech și omenire”. Trimise într-o formă simplă — fiecare subiect încape într-un paragraf — și fără o periodicitate clară, scrisorile trec de la criptomonede la 50 de reguli de viață de la filosofii stoici și experimente cu discuri frisbee.
Kapra este unul dintre cei mai vechi jurnaliști de tehnologie de la noi: din 1990 încoace a trecut pe la tot felul de publicații dispărute și pe la unele care încă supraviețuiesc. Iar înainte de 1989 a lucrat ca industrial ultrasonic inspection specialist (nu știu exact cum să traduc asta) în domeniul echipamentelor petroliere.
💌
Nicoleta Rădăcină (Concentrat/DOR)
Newsletterele pe care le citesc cu sfințenie au voce și-un stil lejer. Ca Morning Brew, un daily care explică isteț și fără ifose listări la burse, business și tehnologie – lucruri care mă fac, altfel, să casc. Până și eratele lor sunt istețe și fun.
Sau Culture Study, un newsletter despre „cultură” în sensul ei super larg, de lentilă prin care ne uităm la lume, deci include și politică și vedete și capitalism bușit și cultură organizațională. Autoarea lui, Anne Helen Petersen (profă de studii culturale și fostă cultural writer la BuzzFeed News), scrie cu o așa lejeritate, de parcă singurul scop e să-și pună ea ordine în gânduri – pare c-o face fenomenal, că le coafează impecabil și pe ale mele.
Sau Sidekick, verticala de lifestyle / smarter living a lui Morning Brew, pentru vocea parcă băgată în priză a gazdei gen Z Rachel Cantor, care uneori mă face să cred că am o șansă să fiu up to date.
Problema cu felul în care consum eu newslettere? Toate sunt din State.
💌
Ioana Pelehatăi (Scena9)
De unde până acum vreun an nu citeam niciun newsletter, acum nu mai am timp de ele. Pe multe deja le-ați întâlnit pe-aici. Îmi încep cu regularitate ziua Concentrată, primesc update-uri consistente din lumea jurnalismului american de la Nieman Lab, iar peste zi mă uit la graficele (despre orice, de la conflictul israelo-palestinian, la ascensiunea Amazon, la risipa alimentară) de la Statista. Periodic mă pun la curent cu:
-
ce se mai cercetează în lumea largă a psihologiei via Psyche, ramura psiho- a revistei de umanioare, idei & eseuri Aeon;
-
ce se întâmplă în fotbal și în jurul lui, și pe gazon și-n tribune, cu Gazzetta, produsul excelentei reviste sportive Mundial;
-
ce Povești din sport inspiraționale a mai descoperit și scris Andreea Giuclea;
-
ce a ales Bianca Oanea pentru platouașul săptămânal de știri, poezie, mâncare & nu numai, pentru In the News;
-
ce neadevăruri mai demitizează săptămâna asta Codruța Simina în Misreport.
Peste toate astea se mai adaugă și câteva digest-uri (selecții săptămânale sau zilnice). O să le menționez pe cel al aplicației Pocket, care te ajută să salvezi articole pentru mai târziu și-ți recomandă texte solide, bine documentate, care te-ar putea interesa; și pe cel de la Academia Poeților Americani, Poem a Day, care, după cum îi sugerează numele, îți trimite un moment liric de respiro în fiecare zi.
Timp să fie - că, altfel, mie-n inbox îmi aterizează zilnic o tonă de scrisori electronice cu bunătăți de citit, ascultat sau urmărit.
💌
Karin Budrugeac (Fundația9/Recomandata Scena9)
Letters of Note, cele mai interesante scrisori din lume la tine în inbox
Letters of Note e o pasiune veche a mea din online, care între timp și-a găsit forma perfectă în newslettere regulate. Shaun Usher a devenit obsedat de genul epistolar în 2002, când el și iubita lui de atunci (actuala soție) își scriau scrisori. Aventura lor intimă a ajuns să-i ocupe toată existența, Shaun a început să colecționeze scrisorile altora și din 2009 să pună pe un site fragmentele care i se păreau poetice, înțelepte, amuzante sau neașteptate. Succesul nesperat al lui lettersofnote.com a făcut ca din 2013 să publice antologii epistolare pe diferite teme (titlurile apărute în 2021: New York, Space, Sex, Fathers, Grief și Dogs) sau să facă live-uri în care scrisorile prind viață. Letters of Note mi-aduce informație sub formă de magie. Am aflat, de pildă, cum refuză scriitorii invitații la evenimente care le displac (Vonnegut: „at 84, I resemble nothing so much as an iguana, hate travel, and have nothing to say”), la ce folosesc ei de fapt Encyclopedia Britannica (Ford Madox Ford: presă pentru pantaloni), sau cum își petrec timpul în spital (Dorothy Parker: visând s-o împuște pe asistenta care pronunță „picturesque” picture-skew). De asemenea, că cel mai mare compliment pe care l-a primit vreodată minunatul ilustrator Maurice Sendak a fost că unui copil de 5 ani i-a plăcut atât de mult o ilustrație a lui încât a mâncat-o, sau cel mai bun sfat de viață pe care l-am furat (tot) de la Vonnegut, dintr-o scrisoare către fiica lui, despre cum să-ți schimbi viața atunci când ești leneș(ă): „marry somebody with energy to burn”.
In Her Words, de la The New York Times, de două ori pe săptămână, despre femei, gen și societate
Un cititor al newsletterului de joi mi-a spus, după primele două numere, „tu oricum nu recomanzi decât artiste”, pentru că am ales mai degrabă expozițiile unor femei pentru recomandările de turism cultural (nu e vina mea că s-au nimerit expoziții Yayoi Kusama, Tracey Emin și Georgia O’Keeffe, în același timp, pe continentul nostru!). Trebuie să recunosc, critica lui m-a bucurat, pentru că a marcat pentru mine (și) influența newsletterului In Her Words de la NYTimes pe care îl citesc de mai bine de doi ani. Where Women Rule the Headlines, spune headerul acestui produs editorial minunat care este gândit chiar așa, ca o primă pagină de ziar în care femeile au prioritate. În ultimele luni am aflat din In Her Words cine sunt femeile din spatele deciziei istorice pe care a luat-o președintele argentinian de a legaliza avortul (Elizabeth Gómez Alcorta, prima ministră a Femeilor, Genului și a Diversității; Vilma Ibarra, principala consilieră juridică a președintelui, care are și autoritatea de a scrie legi și a scris-o și pe cea care permite avortul și Mercedes D’Alessandro, directoare națională a departamentului economie, egalitate și gen din cadrul Ministerului Economiei), cine este Ma’Khia Bryant, adolescenta de culoare ucisă de un polițist în aprilie anul acesta și tratată în presă ca o victimă adultă (și cu ocazia asta și ce este adultification bias), sau cum pot fi sprijinite artistele care vor să fie sau devin mame ca să-și continue munca. M-am abonat la zeci de newslettere ca să mă documentez pentru Recomandata Scena9, In Her Words rămâne cel pentru care mă oftic cel mai mult că nu apuc să-l citesc de fiecare dată.
Imagine principală via Azopan.
